tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post103526745935536933..comments2023-10-29T10:07:49.172+02:00Comments on Elena Dulgheru: Constantinopolul şi muzica sacră - Reportaj de pelerinaj muzical-geografic [2]ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.comBlogger2125tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-91305282654048860032010-07-26T12:05:08.300+03:002010-07-26T12:05:08.300+03:00Va multumesc pentru cuvintele de apreciere şi pent...Va multumesc pentru cuvintele de apreciere şi pentru interesul faţă de aceste texte. Da, am aflat şi eu ulterior ca albumele lui A.P. se comercializează în România. Ceea ce mă supără este că, în lipsa unei minime popularizări (pe care ar trebui s-o facă în primul rând posturile de radio specializate), muzica sa rămâne numai "pour les connaisseurs", care sunt în general oameni izolaţi; nu cred că sunt mai mult de 100 de oameni în Romania care s-o cunoască (m-aş bucura să greşesc), cu toate că, judecând după publicul filmului ermetic de artă, sunt sigură că sunt mai mulţi cei care i-ar aprecia mesajul. Da, ştiu că există mai mulţi compozitori în sec. XX care produc muzică cultă de inspiraţie creştină (în special de influenţă catolică); mai sunt şi alte câteva nume (nu multe) pe lângă cele pe care le pomeniţi. Totuşi, am observat o diferenţă netă dintre aceştia şi A.P., care poate fi exprimată atât în termeni muzicologici (după cum a făcut-o chiar compozitorul), cât şi în termeni literari şi duhovniceşti (cum tot el a făcut-o, laolaltă cu câţiva exegeţi ai săi). Superlativele pe care i le acord nu cred că sunt gratuite (sunt doar insuficient justificate, potrivit formatului si tematicii paginii de ziar). Şi eu intenţionez să scriu un mic eseu (în lipsa altora de specialitate) asupra acestui subiect. Poate facem un mic grupaj tematic...ELENA DULGHERUhttps://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-48528164313178789332010-07-21T13:44:23.357+03:002010-07-21T13:44:23.357+03:00Va felicit pentru aceste superbe materiale. Cateva...Va felicit pentru aceste superbe materiale. Cateva observatii in legatura cu primul... Arvo Part e cunoscut in Romania, desi, asa cum observati, nu se prea vorbeste despre el. Singurul post de radio specializat in domeniu (Radio Romania Muzical), abia daca l-a difuzat o data. Omisiune inexplicabila. In ceea ce priveste distributia, magazinul Andante (B-dul Regina Elisabeta), pe care l-am vizitat in urma cu o saptamana, are la vedere cel putin zece albume cu Arvo Part. Si sunt convins ca mai exista si alte magazine care comercializeaza aceasta muzica. Inca o observatie pe marginea articolului dvs. Arvo Part nu este singurul compozitor contemporan care „intrupeaza, intr-un mod cu totul unic [...] respiratia personala si christica a transcendentei”. Alti compozitori din sec. XX au parcurs acelasi traseu: Olivier Messiaen, Krzysztof Penderecki etc. Si in muzica lor vibreaza „respiratia personala si christica a transcendentei”. Nemaivorbind de compozitorii din vechime! Intentionez sa scriu si eu un mic eseu despre muzica lui Arvo Part, altfel spus despre muzica unităţii eshatologice a Bisericii. El a fost etichetat „post-modern” (in speta, minimalist) dintr-o nevoie de a-l incadra stilistic, insa miza muzicii sale este eshatologicul crestin! De aceea e atat de tulburator. Intoarcerea la traditia crestina (muzica gregoriana si slavona – pe cea psaltica greceasca nu stiu s-o fi abordat!) nu e nostalgica, ci profetica! Sunt multe de spus, insa e bine ca ati scris aceste texte... Toate cele bune. V.A.alexandru valentin craciunhttp://alexandruvalentincraciun.wordpress.com/noreply@blogger.com