tag:blogger.com,1999:blog-10781917741781569932024-03-05T11:38:13.109+02:00Elena DulgheruArticole, eseuri, publicaţiiELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.comBlogger633125tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-52454057809099532052023-02-01T14:20:00.009+02:002023-02-01T18:36:26.898+02:00”Marcarea știrilor comandate politic” - o nouă manipulare Declic<p>Publicat pe <a href="https://www.activenews.ro/opinii/Elena-Dulgheru-Marcarea-stirilor-comandate-politic-o-noua-manipulare-Declic-179363">platforma ActiveNews pe 1 februarie 2023</a></p><p><br /></p><p>”Declic”, campioana sorosistă a petițiilor în coadă de pește, vine cu o nouă șopârlă. Clamînd dreptul legitim al cetățeanului la o informare corectă, precum și abuzurile partidelor dîmbovițene, pe care nu le putem nega, Declic inițiază<b><a href="https://facem.declic.ro/campaigns/marcare-stiri-facute-la-comanda?utm_campaign=mDMASM7VC7&utm_medium=whatsapp&utm_source=share&fbclid=IwAR3QcQVLTTuEJwqL81zi039U04wUpThJgnmA4QiyTtfBhvQYwjr4oAjbGMI" rel="nofollow"> Petiția ”Vrem marcarea știrilor făcute la comandă politică”</a></b>. </p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhl_b8Op9UOIbuzjdWdaSZ1owJVj1WlGbtM1YsHwBv04meN_6ci6KMCRSiaYjLDoM1QAW-4ciuTsxZN4s0hvnMYTDbItDCf9CW1zBmowGZ1RUeoPCTPp9DJ7RQaCH2kmOlcRdWL4mJ4xBbV0a6JHFvNj6sBbyL03AbHZWlrw9XwR-gaWbwFGUDFQQw/s586/Lup-piele-oaie.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="482" data-original-width="586" height="263" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhl_b8Op9UOIbuzjdWdaSZ1owJVj1WlGbtM1YsHwBv04meN_6ci6KMCRSiaYjLDoM1QAW-4ciuTsxZN4s0hvnMYTDbItDCf9CW1zBmowGZ1RUeoPCTPp9DJ7RQaCH2kmOlcRdWL4mJ4xBbV0a6JHFvNj6sBbyL03AbHZWlrw9XwR-gaWbwFGUDFQQw/s320/Lup-piele-oaie.jpg" width="320" /></a></div><br />Ce bine! Citind despre milioane de euro ”aruncați de partide” pentru presă și propagandă, care puteau fi băgați - vai! - ”în spitale”, mi s-a înroșit obrazul de indignare și eram cît pe ci să semnez, pînă cînd mi-am amintit că un partid nu face nimic fără presă și propagandă: acestea sunt pîrghiile lui de putere și câștigă cel ce le manevrează mai bine și mai eficient. Adică cel care-si permite să plătească cei mai buni specialiști în PR politic și cei mai buni <i>coach</i> politici. Ăștia costă mulți bani, dar ”merită”, căci te fac să iubești si bomba atomică!<p></p><p>Măi, dar ”Declic” ăştia chiar au oameni care stiu meserie, chiar ei au astfel de PR-iști, altminteri n-ar fi știut să se informeze și să lege cap la cap toate aceste piese ale tabloului politic, prezentându-le atât de empatic, bine argumentat și convingător! Și situl lor de invidiat, și campaniile de promovare mereu bune și la patru ace, numai bune de dat model la cursul de Comunicare de la SNSPA, și avocații cu care ei înșiși declară că se sfătuiesc, pentru a întocmi procese și a-i băga la apă de politicenii noștri incomozi! Și campaniile deștepte de found-raising, care nu se întocmesc și se întrețin fără o echipă antrenată pentru asta! Toate astea nu se fac pe ochi frumoși. Ei înșiși se vede că beneficiază de consilierea unor analiști de sociologie politică și copyrigheri de advertising social și politic, și evident, nu pe gratis. N-ar fi mai bine să îi cerem şi lui Declic să-si marcheze campaniile finanțate de alții, și să îi declare pe finanțatori? Că partidele, chiar dacă fură și se luptă pentru ciolan, de bine, de rău, mai incearcă să reprezinte și interesele țării! Nu toate. </p><p>Căci în toată campania aceasta de subminare a partidelor politice, Declic înfierează PSD și PNL, dar nu pomenește nimic de USR&Co., și ”prietenii știu de ce”! </p><p>Dar televiziunile, tabloidele si online-ul oficial, pe care Declic dorește să le ”elibereze” de presiunea partidelor, acestea interesele cui le reprezintă? Pe ale țării și ale poporului?! Hm... N-ar fi mai bine ca Declic sau alt petiționar potent să ceară ca toată presa main-stream să afiseze public de cine este platită? (S-a văzut negru pe alb în pandemie cine pe cine, cu cît și pentru ce finanța!)</p><p>Asa că această campanie Declic pare croșetată special ca să crească gradul de manipulare a oamenilor, prin crearea unei prese total amputate de polii de putere locali și cît mai aservite international, iar nu invers!</p><p><br /></p><p>P.S. Petiția are deja peste 6000 de semnături, cu comentarii inocent-demagogice de liceeni îndoctrinați, exact cum ai apăsa pe buton!</p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-53930164881751761072022-11-13T20:46:00.001+02:002022-11-13T20:46:45.481+02:00”Glasul care strigă-n pustie” - un portret cinematografic care poate face istorie<p> Publicat (într-o formă ușor prescurtată) în <a href="https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid02HxV4yL9NaNvH85VjQKEt9LF72ntP37KTXXRmwVhdcduRUJQs4XdgsMcWwY335f65l&id=100064866845477">revista ”Film” nr. 3 (octombrie) 2022</a></p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> <br /></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBXCLxvzRL07XUkbVd6bdGt9dd5eFUDj4onCFBCsSkyXBLYjbgpOKQQlq60FSSzizXMNrN9oebJeujmPO9unI2R9P7BHHQV-v1SEj-hT4Q2HQOBwoxqY-1WY5ImweLNoQc8rirZcx9gPjauji_9YveaXjtENnW23cQuoe9_hzny17V0my91D3NLlU/s680/Pr.%20Ciprian%20Mega%20-%20premiu%20Fest%20Mosc%20aug%202022.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="454" data-original-width="680" height="268" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBXCLxvzRL07XUkbVd6bdGt9dd5eFUDj4onCFBCsSkyXBLYjbgpOKQQlq60FSSzizXMNrN9oebJeujmPO9unI2R9P7BHHQV-v1SEj-hT4Q2HQOBwoxqY-1WY5ImweLNoQc8rirZcx9gPjauji_9YveaXjtENnW23cQuoe9_hzny17V0my91D3NLlU/w400-h268/Pr.%20Ciprian%20Mega%20-%20premiu%20Fest%20Mosc%20aug%202022.jpg" width="400" /></a></div><br />Prezentat în avanpremieră pe 3 octombrie 2021 la Oradea, în prezența a aproape o mie de spectatori, și ulterior la Chișinău, cel de-al doilea lung-metraj de ficțiune al preotului și cineastului Ciprian Mega, <i>Glasul care strigă-n pustie</i>, a cîștigat în vara aceasta două trofee importante la cea de-a 44-a ediție Festivalului Internațional de Film de la Moscova: premiul criticii “pentru contribuția majoră adusă cinematografiei mondiale” și premiul pentru cel mai bun actor principal (Costel Cașcaval).<p></p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>În contextul internațional de boicotare cvasitotală a relațiilor, inclusiv culturale, cu Rusia, alegerea Moscovei pentru premiera internațională a filmului, care este și anticomunist, părea cel puțin paradoxală. Cu atît mai neașteptat pare, din punct de vedere politic, triumful peliculei, unica din România prezentă în competiția principală, de 13 lung-metraje, arbitrată de un juriu prezidat de actorul Evgheni Mironov, și una dintre puținele producții europene de la eveniment. E deplorabil cum presa noastră, în loc să exploateze acest succes major, dar controversat, un subiect realmente fierbinte, a preferat să-l ignore. Dar indiferent de aceasta, filmul și-a creat făgașul către piața festivalieră și către public. </p><p style="text-align: justify;"> <span style="white-space: pre;"> </span>Produs de studioul independent Eirina Film (Oradea), cu o imagine semnată de Liviu Mărghidan, montajul, de Tudor Chivulescu și sunetul, de Mihai Bogos, Glasul care strigă-n pustie este o biografie artistică reconstituită a părintelui mărturisitor Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Pelicula abordează o temă care îl preocupă de mult pe regizorul scenarist: condiția preotului în societate, lupta sa pentru demnitate și adevăr într-o lume coruptă, în special în perioada prigoanei comuniste. Tema fusese acroșată tangențial și în lung-metrajul său de debut, <i>Dimineața care nu se va sfîrși</i> (2017), dar devine centrală în <i>Glasul care strigă-n pustie</i>. </p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Filmul debutează în forță, cu un episod de ficțiune istorică, în care marele filosof Mircea Eliade, într-un interviu luat de Monica Lovinescu la Radio Europa Liberă, evocă personalitatea exemplară a părintelui Calciu. Secvența ambițioasă, dar riscantă din punct de vedere actoricesc (nu le-a fost ușor interpreților Carmen Tănase și Nicolae Urs să intre în pielea celor doi monști sacri!), înscrie, dintr-o singură tușă de condei și pe înțelesul publicului internațional, figura legendară a părintelui Calciu în circuitul marilor valori europene, scoțîndu-l astfel din perimetrul mai strîmt al istoriei bisericești și naționale. </p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Din traseul de viață excepțional al părintelui dizident, consemnat într-o bogată și bine documentată literatură memorialistică, cineastul se concentrează pe segmentul sfîrșitului anilor '70, al rostirii celor ”7 cuvinte către tineri” și al detenției subsecvente, reținînd cîteva repere biografice majore și epurînd, cu o pană scenaristică sigură, povestea de balast informațional. Tușe narative limpezi și ferme creionează profilul monumental al exemplarului preot martir, interpretat de Costel Cașcaval într-o partitură actoricească reținută, oarecum copleșită de anvergura de eroism și sfințenie a personajului.<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg406RuRzaaY8jBM2FjNx7aKj_Q2boDtTjLiVBD5vRGmBZWC5iHO_m5piHq5E696qB0sAkI-T_3F5shMJZPDX_kFx2dtGx2eAoZgrlKktkWk3kwLMcb72_y7LR2lu6xQf-AG4fPbuHT_-YRcrLCsRbwh_Kd8FcTpgHs7aOJDJ7I7c6zKaPgiaxQIww/s500/Costel%20Cascaval%20oglinzi%20para-m.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="209" data-original-width="500" height="168" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg406RuRzaaY8jBM2FjNx7aKj_Q2boDtTjLiVBD5vRGmBZWC5iHO_m5piHq5E696qB0sAkI-T_3F5shMJZPDX_kFx2dtGx2eAoZgrlKktkWk3kwLMcb72_y7LR2lu6xQf-AG4fPbuHT_-YRcrLCsRbwh_Kd8FcTpgHs7aOJDJ7I7c6zKaPgiaxQIww/w400-h168/Costel%20Cascaval%20oglinzi%20para-m.jpg" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: x-small;">Costel Cașcaval și Dorel Vișan</span></td></tr></tbody></table></p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Concentrîndu-se pe perioada de maturitate a părintelui martir și evitînd tentația retrospecțiilor (din iadul Piteștiului, de pildă), narațiunea îl surprinde în poziția de învingător spiritual și lider de suflete, care refuză orice compromis cu Puterea comunistă: atît în libertate, cînd rostirea celor ”7 cuvinte...” îl transformă într-un far de deșteptare religioasă și etică a tinerei generații, cît și în detenția determinată de gestul său contestatar, cînd părintele convertește la credință un deținut ateu, medic obstetrician care realizase numeroase avorturi. Această opțiune narativă, inclusiv inversarea cronologiei cîtorva momente biografice, potrivit greutății lor în ecuația filmului, nu privează scenariul de complexitate, tensiune și coerență, ci doar redistribuie accentele conflictului. </p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Autorul este interesat de relația protagonistului cu politica vremii sale, în special de raporturile erodate cu administrația bisericească și de trădarea confraților de slujire (subiect în premieră în cinematografia românească), relații definite în cîteva secvențe memorabile. Al doilea centru de interes este familia părintelui, din tabloul căreia se remarcă revolta fiului adolescent (expresiv interpretat de foarte tînărul, dar deja afirmatul Cristian Bota - vezi rolul titular din Poarta Albă), ostracizat la liceu ca ”fiu de dușman al poporului” - stigmat pe care trebuie să îl îndure pentru o cauză pe care nu o înțelege. Iată reperele dezbaterii etice și de idei care susțin dinamica interioară a filmului. </p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Tema compromisului slujitorilor Bisericii cu sistemul politic opresiv, implicit tema trădării confraților versus a fermității morale duse pînă la eroism, domină ideatica filmului: în jurul lor se țes și spre ele converg toate acțiunile și relațiile dintre personaje. Actori de valoare - ca Dorel Vișan în rolul balcanic-ambiguu al directorului închisorii, gata să se facă luntre și punte spre a face pace cu toată lumea, și Ela Ionescu în postura duioasă, dar fermă a răbdătoarei soții a părintelui Calciu, angajată în insistențe zadarnice pe lîngă mai marii Bisericii și ai cetății pentru eliberarea soțului ei - conferă forță și dramatism acestor relații. </p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Cel mai luminos moment, în jurul căruia gravitează substanța spirituală a peliculei, pe care-l putem numi pe drept cuvînt ”testamentar”, sînt celebrele ”Cuvinte către tineri”, rostite la biserica Radu-Vodă din București în 1977, ca urmare a dărîmării bisericii Enei din centrul capitalei. Suita de prelegeri adresate studenților și elevilor într-o perioadă de recrudescență a prigoanei anticreștine, declanșată de Ceaușescu, ocupă secvența cea mai amplă a filmului, regizorul dorind-o și cea mai încărcată semantic. Partitura, extrem de solicitantă pentru Costel Cașcaval (ca și pentru orice actor al generațiilor de azi) insistă pe greutatea și substanța cuvintelor, pentru a le reactualiza mesajul. </p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Ciprian Mega pare să fi fost dintru început conștient că a întruchipa pe ecran o figură eroică și un sfînt comportă confruntarea directă a echipei artistice cu anvergura celui evocat - elevație morală și de credință - atribute ale sfințeniei și măreției, a căror abordare pe ecran cere și ea nevoință artistică și curaj. Prin structura sa creatoare, părintele Ciprian pare a fi interesat de metabolismul lăuntric al eroismului, care îi definește, pînă în acest moment, vectorii operei. </p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Chiar dacă simplifică personalitatea protagonistului - demers necesar, dar care nu-i micșorează anvergura, ba poate chiar dimpotrivă -, Ciprian Mega evită să urce personajul, cu surle și trîmbițe, pe piedestal, făcînd astfel eroismul credibil, palpabil și dezirabil. Adică uman. Aș spune chiar că, tocmai ferindu-se de tonul ”catehetic-popesc”, temerarul cineast cîștigă dimensiunea monumentalității, cea care îl distinge clar de congenerii săi de breaslă, ca și de curentul Noului Val românesc, în definirile sale acceptate. Această poziționare ”contra curentului”, făcută nu din frondă, ci inteligent, din dorința de a-și urma propria cale, este și ea un atu important al creației părintelui cineast.</p><p style="text-align: justify;"><span style="white-space: pre;"> </span>Socialmente, cultural și educațional mai ales, avem mare nevoie de recuperarea monumentalității, ca stare de spirit, model de viață și deziderat colectiv, ca stare de împlinire a Sinelui. Implicit, avem nevoie de recuperarea modelului eroic în cinema, ca și de recuperarea adevărului istoric, a adevărurilor mai mult sau mai puțin comode, dar restauratoare ale istoriei naționale, eclesiale, umane. Simt că talentatul și ambițiosul preot cineast se află ferm angajat pe acest drum și că are, în continuare, multe și valoroase lucruri de spus. </p><p style="text-align: justify;">______________________________________________</p><p style="text-align: justify;"><b>Fișa filmului</b></p><div style="text-align: justify;">Studioul Eirinia Film (Oradea)<br />Scenariul și regia: Ciprian Mega<br />Director de imagine: Liviu Mărghidan<br />Producător: Laura Mega<br />Producător executiv: Gheorghe Axinte<br />Montaj: Tudor Chivulescu<br />Sunet: Mihai Bogos<br />Scenografie: Natalia Neag și Gratiela Gherman<br />Costume: Nicoleta Cârnu<br />Asistent de regie: Măriuca Petre<br />Distribuție: Costel Cașcaval, Ela Ionescu (soția părintelui Calciu), Dorel Visan (directorul închisorii), Lucian Ifrim, Ovidiu Cuncea, Mihnea Moldovean, Carmen Tănase (Monica Lovinescu), Nicolae Urs (Mircea Eliade), Cristian Bota (fiul părintelui Calciu - a jucat expresiv în Poarta Albă de N. Mărgineanu), Șerban Borda, Mihaela Gherdan, Sorin Tofan</div><p style="text-align: justify;"><br /></p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-26204354198444066882022-09-08T02:16:00.005+03:002022-09-08T02:49:59.922+03:00Dor de Valeria Seciu<p style="text-align: justify;"> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0MKy53TQZoFL6PpdYf8zYx-50wjYokxyli1G01H7xkGietrSENr8rC2XuL3Cle_PEydnWlZXLY83UXPjXmHD2UA-GaiXwIAZ9HeQImd3zHUO6StpFMq907v1vbbswJ8ZRQ0hJmYUQKo04UnN1DPwvnBK9J-oX5zaaU4RhwL14p7Q5kk9ATGfD3ig/s500/Valeria%20Seciu%20palarie%20mov.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="373" data-original-width="500" height="239" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0MKy53TQZoFL6PpdYf8zYx-50wjYokxyli1G01H7xkGietrSENr8rC2XuL3Cle_PEydnWlZXLY83UXPjXmHD2UA-GaiXwIAZ9HeQImd3zHUO6StpFMq907v1vbbswJ8ZRQ0hJmYUQKo04UnN1DPwvnBK9J-oX5zaaU4RhwL14p7Q5kk9ATGfD3ig/s320/Valeria%20Seciu%20palarie%20mov.jpg" width="320" /></a></div><div>”<i>Eşti singur, tu, singur pe scenă. Spectacolul eşti tu, n-ai niciun sprijin, n-ai scăpare. Trebuie să-l faci... Am fost foarte ambiţioasă şi cu el, şi cu mine. Am vrut mult. Am vrut să sparg o imagine a ceea ce înseamnă să vii în faţa publicului şi să spui versuri, am vrut şi să fie unicul recital din viaţa mea... M-am simţit într-o singurătate cumplită, dar în acelaşi timp şi într-un mod caraghios m-am simţit… instituţie. Atunci m-am aflat eu foarte aproape de „partea nevăzută” a unui spectacol şi mi-a plăcut.</i>" </div><div>(interviu cu Valeria Seciu luat de Eva Sîrbu - fragment)</div><div><br /></div><div><br /></div>Avea intuiția să se apropie, ca nimeni altul, de ce e mai intim în sufletul omenesc: fragilitatea. Și dorința de a fi - , cam vegetală la prima vedere, dar răsfirată dens și atent modulat în toate fibrele trupului. Și ale sufletului. Aparent vegetală, dar foarte magnetică, dăruită și acaparatoare în același timp. Dăruită, pînă la autocombustie, autoanulare, topire și risipire totală în neantul scenei, pentru ca apoi să renască, de fiecare dată, din acel neant, cu o putere ce nu i-o puteai bănui. O putere de dincolo de cele ale lumii. Și avea priceperea, apoi, să te facă să trăiești cu simplitate și modestie, ca pe o haină proprie pe care o îmbraci, această fragilitate magnetică: o îmbrăcai ca pe o haină a ta, bine croită, exact pe trupul tău, întreagă, plină și înțelegătoare, făcându-se una cu trupul și sufletul tău. Fără să-ți mai dai seama că acea haină sufletească pe care o îmbrăcai și în care te simțeai atît de intim și de proaspăt, atît de viu și de fericit și de pur, ți-o țesuse din sufletul său chiar actorul, din arderea sa scenică pînă la autocombustie și risipire în eter, cum nimeni din generația Valeriei nu mai avusese și nici apoi nu a mai avut. Poate, doar la Poldi Bălănuță, dar ea nu avea acea generozitate de deversare în exterior, pînă la ultima suflare, și aceeași versatilitate și putere de combustie. Și îmbrăcai haina diafană a acestor trăiri peste sufletul tău, al spectatorului, căci Valeria avea generozitatea să ți-o ofere fără mofturi și fără emfază, ridicînd astfel magia spectacolului la o putere nemaiîntîlnită pe scenele epocii noastre socialiste. <div><br /></div><div>Cîtă esență euharistică este în acest mod de a face teatru, doar acum înțeleg! <p></p><p style="text-align: justify;">Această fragilitate bine croită, organică și coerentă a Valeriei Seciu, respira cu toate funcțiile vieții și ale ființei ei, extrem de vie și acaparatoare, fluidă în trăiri, dar foarte sigură pe ea însăși și descriind o lume lăuntrică densă, foarte feminină și virilă în același timp. Adică plină de demnitate. Feminină prin capacitatea de dăruire jertfelnică și prin rara putere de a se bucura pînă la disoluție de acest sacrificiu de sine, oficiat aproape sacramental pe scenă de fiecare dată. De ca și cum fiecare apariție scenică ar fi fost ultimul ei rol. Virilă prin puterea de concentrare, stoicism și tenaticitatea de oțel. Aceasta era Valeria Seciu, cea din ”Să-i îmbrăcăm pe cei goi”, din ”Maestrul și Margareta”, din ”Menajeria de sticlă”, spectacole ce au făcut legendă în epocă. Nu era ușor să prinzi bilete la ele. </p><p style="text-align: justify;">Mergeam pe vremea aceea, a anilor '85, la spectacolele Teatrului Mic ca la biserică. Stăteam la coadă de cu noapte la casieria de pe strada Edgar Quinet, unde era și sediul principal al teatrului, și făceam cu rândul cîte doi-trei prieteni, ca să nu înțepenim la coadă de seară până dimineață, pentru a cumpăra bilete pe toată săptămâna. Teribilii '85. Și spectacolele ne țineau de foame. Și încă cît! Și de disperare. Și de blazare. Și de plictiseală. Guri de prospețime, guri de viață în toată plinătatea cuvîntului. E adevărat, stăteam atunci la coadă și la cașcaval, și la brînză, la unt, la salam și la ouă, ore în șir, dar totuși nu atît de mult: cozile la cașcaval erau mai scurte, mai groase și gălăgioase, găfăite indecent și adeseori grobiene, dar și cașcavalul, odată cumpărat, se termina mai repede. În schimb, gurile de teatru ne țineau mult. Ne împrospătau conștiința, ne fereau de viermele groaznic al crispării și al depresiei și ne dădeau curaj. Și o fereastră spre un ideal înalt, fără nume, pe care în viața de zi cu zi nu-l găseam, ba mai rău, simțeam că viața de zi cu zi e cea care ni-l fură. Și așa, cu teatrul în traista inimii, supraviețuiam. Și ni-l dădeam unii altora: actorii nouă, noi între noi, apoi actorii mărturiseau că tot cu emoțiile noastre se hrăneau, și cred că pentru comuniunea asta - aproape euharistică, aș spune - ne-a ținut Dumnezeu. Și cred că gura aia de aer proaspăt, dăruită atunci cu toată puterea de combustie a sufletului, pe care la actorii de azi nu o mai găsesc, ne-a ținut pînă azi! Și ne ține. </p><p><br /></p><p>7 Septembrie 2022</p></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-80070527134136955742022-08-17T15:12:00.002+03:002022-08-17T15:12:53.992+03:00Filmul intre istorie şi contemporaneitate" - dialog la Radio Dobrogea cu părintele Valentin Berechet<p>”Dialogul meu cu parintele Valentin Berechet pe tema "Filmul intre istorie şi contemporaneitate" (45 min.), din cadrul.emisiunii "Dileme ale mileniului III" de la Radio Dobrogea, al carei realizator este, va fi difuzată in eter (pe 99.7 FM) azi, miercuri 17 august de la ora 15 si de la ora 19, şi joi 18 aug de la ora 11, de la ora 15 şi de la ora 19, iar de miercuri 24 august 2022 va fi disponibilă pe canalul youtube si pag FB a Radio Dobrogea.</p><p>https://www.radiodobrogea.ro/</p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-91504770065545226502022-06-23T17:12:00.003+03:002022-06-26T23:23:25.306+03:00Genuflexiuni pentru înrobirea planetei? - un experiment social<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAx5nF7kKdVNVMx_Yb8VFKHoSk8EKoZgBB1GKmgBcfGhXu2wCfYRIiW1QRYbdRBB7pUNu-mCfavKKDOOxj4Nfze-pLXUD8lwKcQM5IwKux__kFuZlElqynym8CWk1Nl4Pa2YO547F6pJ5Im-JOVogvRTS2in5YMRD251-TsAgEepf7qB_WCj0R_Ns/s500/Nene-Cluj%20m.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="333" data-original-width="500" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAx5nF7kKdVNVMx_Yb8VFKHoSk8EKoZgBB1GKmgBcfGhXu2wCfYRIiW1QRYbdRBB7pUNu-mCfavKKDOOxj4Nfze-pLXUD8lwKcQM5IwKux__kFuZlElqynym8CWk1Nl4Pa2YO547F6pJ5Im-JOVogvRTS2in5YMRD251-TsAgEepf7qB_WCj0R_Ns/s320/Nene-Cluj%20m.jpg" width="320" /></a></div><div>Publicat sîmbătă, 25 iunie 2022 pe<a href="https://www.activenews.ro/opinii/Elena-Dulgheru-Genuflexiuni-pentru-inrobirea-planetei-UN-EXPERIMENT-SOCIAL-174927"> platforma ActiveNews</a> (unde are peste 5000 de vizualizări în aprox. 12 ore). </div><div><br /></div><div><br /></div>În Cluj poți să-ți cumperi biletul de autobuz cu douăzeci de genuflexiuni. Cică proiectul este despre sănătate și a fost lansat de un festival sportiv în Săptămâna Europeană a Sportului din 2020, în plină pandemie, când fusese experimental. Și a avut succes mare: peste 55.000 de bilete vîndute. Peste 55.000 de clujeni, ținuți în case de pandemie și frici, s-au înghesuit să facă sport în fața ghișeului electronic. Primarul Boc nu s-a lăsat mai prejos, și-a mișcat și Emil ritmic anatomia, făcând douăzeci de plecăciuni cu mâinile întinse în fața robotului cu vizor, contra unui bilet gratuit. Clujenii l-au urmat fericiți, ca să se arate buni cetățeni cu convingeri ”verzi”, salvatori ai planetei. Bine, starea pandemică iartă aproape orice tîmpenie, doar nu le poți pretinde oamenilor prea multă rațiune când trăiesc zi și noapte cu seringa sau cu intubatorul la tâmplă. <br /><p></p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDbI8bHT25RzacDJFn40g3Ccg-xgRcBNswqFZqSwlwYLVhWf7ABPXTKlBDr4hLeNcpXW00dfPLyqdRUBn7P8WrTz2s071mR5Vi6h3FbqkMfup8RyCMraUDRDaxeZiCjYuwuPAgJCoW3w7H9a3VEf6Uk156my1c-ExcbPpopjWM1ParZiu2xRUR7O4/s500/Tanti%20mov%20m.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="333" data-original-width="500" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDbI8bHT25RzacDJFn40g3Ccg-xgRcBNswqFZqSwlwYLVhWf7ABPXTKlBDr4hLeNcpXW00dfPLyqdRUBn7P8WrTz2s071mR5Vi6h3FbqkMfup8RyCMraUDRDaxeZiCjYuwuPAgJCoW3w7H9a3VEf6Uk156my1c-ExcbPpopjWM1ParZiu2xRUR7O4/s320/Tanti%20mov%20m.jpg" width="320" /></a></div><br />Grozavă chestie, a zis lumea! Campania s-a prelungit și în 2021 - tot an pandemic, cînd sportul, fie și impus, fie și pe bani, sau cu atît mai mult, părea cel mai nimenit leac antipandemic, compensator al depresiilor și fobiilor de tot felul. Mai ales că îngenunchiatul ăsta în fața robotului cu bilete nu numai Clujul îl practică, ci și Irlanda, unde se zice că poți primi un bilet de transport gratuit dacă alergi nu știu cât (eventual pînă la stația următoare); chiar și în Rusia prin 2013, într-o stație de metrou din Moscova se găsea un terminal care, contra treizeci de plecăciuni (deh, rușii sînt mai zdraveni!) , îți dădea un bilet gratuit; și prin țările Americii Centrale s-a experimentat așa ceva, e adevărat, cu derogările de rigoare, că e mai cald și lumea, mai lentă: doar zece plecăciuni. <p></p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjElQGnezbHzoIZWn8yPsPYCzLDsRSi-6lywNHMLbnrbGphY3KlQa1L3o-QpEoNX4XFz0DTOhbtN_Mey1J189O51eLktL485U6n3FRqmC3YQ_JI77_HQOb0WXad0w2Gi3Mme66NXXehiCwR9DL_otMS5-S1LrfimNWjTLtbSan9B487_foObpeVEXE/s500/Emil-Boc-genuflex-m.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="298" data-original-width="500" height="191" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjElQGnezbHzoIZWn8yPsPYCzLDsRSi-6lywNHMLbnrbGphY3KlQa1L3o-QpEoNX4XFz0DTOhbtN_Mey1J189O51eLktL485U6n3FRqmC3YQ_JI77_HQOb0WXad0w2Gi3Mme66NXXehiCwR9DL_otMS5-S1LrfimNWjTLtbSan9B487_foObpeVEXE/s320/Emil-Boc-genuflex-m.jpg" width="320" /></a></div><br />Fain este sportul, faină e și verdea planetă, cînd nu o defrișăm și asfixiem cu industrii high-tech pentru mofturi megalomanice, egoisme extreme și plăceri vinovate. Dar prea puțini înțeleg că prin astfel de experimente "sportive" se testează gustul public pentru un anumit sistem de incrementare (creștere) a creditului social. (<i>Mining, </i>adică <i>minerit</i>, i se spune în fiscalitatea bancară - vedeți în patentul de mai jos). Cei care au studiat sociologia își amintesc termenul de "inginerie socială". Care ți se exemplifică doar pe cazuri istorice din regimuri trecute sau ale altora, neprietene, niciodată, însă, pe cele din jurul tău: trebuie să te prinzi ca să le observi. Trebuie să le cunoști liniile directoare, contextul și subtextul macrosocial, să mai citești despre vectorii de dezvoltare globală pe termen lung, trasați de generoase fundații planetare pentru dezvoltare durabilă... <p></p><p style="text-align: justify;">Așadar, inventia există, patentul e pe net. El spune că există un senzor de mișcare conceput a fi rezident în unduiosul trup al pacientului. De tipul celor din brățările de plastic ale ălora care își numără pașii, pulsul și caloriile pierdute cînd aleargă. Doar că acest senzor e incorporat în trupul uman, alături de un <i>procesor cloud</i> (alcătuit din componente nanoscopice, distribuite în trupul contribuabilului), cu care comunică. Procesorul ăsta, patentat și implementat de mult, are grijă de sănătatea ta, colectîndu-ți date din trup și, eventual, regularizând tensiuni, glicemii etc. Și transmite wi-fi mai departe starea sănătății tale, către doctorii pricepuți, pe care nu îi cunoști, care îți vor binele. Sau către o mașină, pe care nu o cunoști, și care îți vrea binele. Și care poate să îți ceară, la un moment dat, să faci genuflexiuni, ca să îți fie în continuare binevoitoare și... să îți deschidă ușa frigiderului inteligent din casa inteligentă, care știe ce mănânci și dacă faci destul sport ca să îți consumi caloriile. </p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw27Ty7mB-8ujamjrXRqkVr3lLb-Mf7PV_Y5nGihgbRQyriMXoYETpG1vreZgiqV8Blr2icFyAK--ujBTSMpsj2OdVsl2h-1bukOf05wx2io2KobDs6yvThr0gqR3xOvKZfkAf9HcCteRMbJY0BuD8NMB4Ib8kcnqFOnxi0mBifGhq6nciQDjtYHU/s949/Patentul%20cryptocurr.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="692" data-original-width="949" height="291" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw27Ty7mB-8ujamjrXRqkVr3lLb-Mf7PV_Y5nGihgbRQyriMXoYETpG1vreZgiqV8Blr2icFyAK--ujBTSMpsj2OdVsl2h-1bukOf05wx2io2KobDs6yvThr0gqR3xOvKZfkAf9HcCteRMbJY0BuD8NMB4Ib8kcnqFOnxi0mBifGhq6nciQDjtYHU/w400-h291/Patentul%20cryptocurr.jpg" width="400" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;">Credeți că glumesc? Vai, nu! Le vinde deja și emag. Iată un model de descriere de pe un sit comercial: ”<i>Frigiderele inteligente au o interfață touchscreen și capacitatea de a se conecta la internet prin Wi-Fi pentru a oferi o serie de caracteristici suplimentare. Frigiderele inteligente includ camere interne... și abilitatea de a interacționa ... utilizând telefonul smartphone sau tableta atunci când sunteți departe de casă. Unele frigidere inteligente se pot conecta chiar și cu alte dispozitive inteligente din locuința dvs</i>.”</div><p></p><p style="text-align: justify;">Așadar, Doamne ferește ca starea de bine a cetățeanului, monitorizată de integratul din particule nanometrice distribuite, să iasă pe roșu! Că vedeți ce-ai pățit chinezii. Dar să nu fie! Așa e patentul, nu inventez nimic... </p><p style="text-align: justify;">Cică și în Irlanda s-a instituit ceva similar - obținerea pe cale digitală a unor avantaje materiale, dacă îți miști trupul în fața unor sensori conectați la o mașină de calcul. Și oamenii se înghesuie, le place tot mai mult mașina asta inteligentă și cred că astfel își cresc și well-being-ul și salvează și planeta de poluare. </p><p style="text-align: justify;">Ne putem imagina și mai mult. De pildă, în scenariul dispariției banilor - vehiculat tot mai des, de curînd chiar și în presa oficială -, mișcarea fizică poate deveni monedă, adică <b>generator de credit social</b>. Ce se va întâmpla atunci cu bătrînii, cu neputincioșii și cu handicapații, puși să își cîștige drepturile sociale făcând genuflexiuni? Poate că li se vor acorda alte credite, dacă vor fi cuminți... adică dacă vor accepta anumite condițiuni (amintiți-vă de cele de acum unul sau doi ani!), ori dacă nu... S-ar putea ajunge la o societate de tip spartan, din care cei slabi sunt eliminați programatic: a imaginat-o și a construit-o și Cel de-al treilea Reich și comunismul, în zorii săi, iar azi se pare că o desăvîrșesc chinezii. Repet, ne imaginăm. După cum și-au imaginat și ei, inginerii sociali, artizani ai viitorului sustenabil. </p><p style="text-align: justify;">Căci astfel de investiții costisitoare în mașinării sofisticate, aparent frivole, dar care includ recunoașterea facială, nu se fac fără gândul la un cîștig, adică fără un teren imaginal solid, modelat detaliat în prealabil de institute sofisticate de studiu și proiectare a dezvoltării durabile a viitorului sustenabil și fericit. </p><p style="text-align: justify;">Poate că fac o furtună într-un pahar cu apă, dar... Vedem cum se testează un nou sistem de umilire a persoanei și boborul tîmpit de sedantarism și suprasecurizare urbană se bucură că face sport. Geniali sociologii ăștia și maeștrii în comunicare, care chiar au învățat să facă turma să intre în țarc de bunăvoie și să mai și aplaude. Din laikurile la postarea cu experimentul clujean, doar vreo 10% din reacții sunt lucide, restul delirează de fericire și de frenezia salvării și înverzirii planetei... </p><p style="text-align: justify;">Patentul de care am vorbit se numește ”Sistem criptovalutar utilizând datele activității corporale”. Este înregistrat pe respectabilul sit de inventică patentscope.wipo cu numărul WO2020060606, pe 26 aprilie 2020, de compania Microsoft Technology Licensing LLC. Patentul se numește ”Cryptocurrency system using body activity data”.</p><p style="text-align: justify;">Dar mai este un aspect, pur profesional, informatic, îngrijorător în acest experiment social. Este abundenta furnizare de date personale, chestiune la care tefeliștii care își exersează mușchii în fața camerei contra unei linguri de orez, nici nu se gîndesc. Este evident că terminalul ”de promovare a sportului” este dotat cu un sistem de recunoaștere facială, pentru ca genuflexorul să nu trișeze: să nu-și împingă bunica la înaintare pe la genuflexiunea a optișpea, cînd i s-au terminat bateriile, să nu fîlfîie o momâie cu fotografia lui în fața camerei terminalului etc. Și atunci, terminalul inteligent memorează atât prima expresie a feței cetățeanului, cea normală, ca din buletin sau din timpul scanărilor uzuale din aeroporturi sau din alte centre de identificare a persoanei, dar memorează și următoarele faciesuri, contorsionate și înroșite tot mai mult, pe măsura efortului. Și mașina știe că toate cele douăzeci de chipuri diferite aparțin aceleiași persoane, putînd determina ulterior funcțiile care guvernează aceste transformări faciale. Nu știm cât timp stochează mașina aceste date și dacă le livrează, parțial sau total ori concluziile lor, mai departe- ceea ce este esențial. Dar în orice caz <b>sistemul de la Cluj este o găselniță ideală pentru îmbogățirea bibliotecii de algoritmi de recunoaștere facială a omului supus unor eforturi fizice</b>. Nimeni nu este dispus să se fotografieze în timpul unor eforturi solicitante, când expresia feței devine contorsionată și chiar penibilă. Nimeni nu este fotogenic cînd își atinge pragul de efort, iar pentru locatarul sedentar, obișnuit cu comodități, 20 de aplecări poate fi o solicitare majoră. Așa că mulți ajung să ofere fotocamerei faciesuri de care, cu altă ocazie, s-ar jena. Probabil că mașina nu îți cere actul de identitate, ceea ce face ca participarea la experiment să fie mult mai relaxată, cetățeanul crezînd că nu are nimic de pierdut și nepunându-și problema colectării datelor personale. Dar chiar dacă mașina nu asignează setul de 20 de poze cu un CNP, ea își îmbogățește considerabil baza de date necesară dezvoltării unor noi algoritmi, mult mai performanți, de recunoaștere facială (apropo, știți câți olimpiadiști de-ai noștri, după care oftează telespectatoarele, lucrează în State pe granturi grase în acest domeniu, pentru augmentarea ochiului atoateveghetor al mașinii care ”are grijă de viețile noastre”?). Nu de alta, dar dacă te legeni beat pe stradă, ești la o petrecere pe timp de lock-down ori cazi pe trotuar, fulgerat de un atac de cord, trebuie să existe un ”Frate mai mare” care să te înregistreze și să trimită salvarea după tine. </p><p style="text-align: justify;">Ce face exact, din punct de vedere algoritmic, mașina nu știm, căci miram-aș ca cei ce au achiziționat-o să fi cerut furnizorului fișa tehnică completă, care oricum se obișnuiește să conțină cel mult scheme logice generale și nicidecum algoritmii ori funcțiile lor de detaliu. Dar, știind ceea ce colectează, știm poate să facă. </p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-12285107373241513572022-05-26T15:43:00.004+03:002022-05-26T15:45:31.195+03:00 Cîntecele patriotice și viitorul unei țări<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk53rm5V61yIntbSSKg25V-hG2wZR0iPtg1L9fNI8hVRElc6aeBx3MU53-Gcuf1h3-ZmQ2IH0shJB272-AoFhBYY4_2d9hRXATeCEqi8RgQsEkb7aYBhJJrcjYNdek0Na6kJXxi6CvvNBsGIEfECU3c4acj4eZSX3TTKgKS10WSUlPE_5S4nJRYw4/s1056/Copii%20cinta%20imn%20nat.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="816" data-original-width="1056" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk53rm5V61yIntbSSKg25V-hG2wZR0iPtg1L9fNI8hVRElc6aeBx3MU53-Gcuf1h3-ZmQ2IH0shJB272-AoFhBYY4_2d9hRXATeCEqi8RgQsEkb7aYBhJJrcjYNdek0Na6kJXxi6CvvNBsGIEfECU3c4acj4eZSX3TTKgKS10WSUlPE_5S4nJRYw4/w400-h309/Copii%20cinta%20imn%20nat.jpg" width="400" /></a></div>Privesc și ascult cîntece. Cîntece și videoclipuri patriotice, imnuri naționale și de luptă de pe diferite meridiane, noi și mai vechi. Si constat cît de mult influențează calitatea, suflul și conținutul cîntecelor patriotice starea de spirit și puterea de coagulare a unui popor. Și cît de asemenătoare sunt sentimentele ce le animă. Asemănătoare, dar nu identice. Toate conțin îndemnuri la solidaritate și comuniune națională. Uneori, în jurul unei idei. Asta e marea lor valoare, dar și miza umană și spirituală înaltă, căreia puțini interpretii muzicali de azi îi fac față. Pentru că solicită sinceritate și credință. Unele cîntece de acest fel conțin și rugăciuni, altele, dimpotrivă, îndemnuri la ură și la nimicirea unui dușman concret, trecător, eventual etnic, desemnabil pe harta georgrafică și pe axa istoriei. <div>Ce tragedie pentru un popor să își lege soarta, aproape pe veci, sau pentru o lungă etapă istorică - atît cît ar fi longevitatea unui imn național - de un dușman teritorial concret, inerent trecător! In loc să își lege soarta de o idee generoasă și coalizatoare, demnă de a fi iubită de oricine. Ce amputare sinucigașă a propriului viitor, ce anulare a oricărui proiect trainic de țară! </div><div>Pentru mulți, aceste considerente sînt vorbe goale. Rizibile. Aceia nu mai constituie un popor, nu mai sînt mădulare, ci au ajuns simpli indivizi - înmatriculabili și recenzabili - dintr-o populație, inscriptibilă intr-un registru. Atât. Unul terestru și administrativ. Cu termen de valabilitate nu mai lung decît al registrului electronic sau de hîrtie: până la următoarea furtună magnetică, următorul atac cibernetic, următorul incendiu.</div><div><p></p><p style="text-align: justify;">Si astfel, cîntecul patriotic ne învață că nu în arsenale militare și tezaure monetare stă tăria unui popor, nici în cumpărarea celor mai tari creiere și zăcăminte ale lumii, nici în pacturile cu cele mai vînjoase superputeri, ci în generozitatea, spiritul de jertfă, credința în Dumnezeu și umanismul pe care știu să-l transmită celorlalți. În puterea lor molipsitoare de har. </p><p style="text-align: justify;">Istoria se construiește nu cu bani și cu arme, ci cu pasiune!</p></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-48815936246292726282022-01-28T21:46:00.006+02:002022-01-28T21:46:53.167+02:00 LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE OU LA MORT: fracturile logice ale dictonului Revoluției Franceze<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgESoYoM6-cdl3L6xiGMxVIIq1P8V45ZWXknBU75RSgk70kygNXBagL_RPhLDnuWwpgK8yc7juqvu1JxWNWAeHR2i_a3_7BQv4EWHWdpF2SkhMnny0sDLiSTRIJB4MSW6U9sWN_sXLQF4COWTprJPyvcVVSvzHjnAReZ0t4oLRbfzXxts_-YZT4Ur8=s960" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="953" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgESoYoM6-cdl3L6xiGMxVIIq1P8V45ZWXknBU75RSgk70kygNXBagL_RPhLDnuWwpgK8yc7juqvu1JxWNWAeHR2i_a3_7BQv4EWHWdpF2SkhMnny0sDLiSTRIJB4MSW6U9sWN_sXLQF4COWTprJPyvcVVSvzHjnAReZ0t4oLRbfzXxts_-YZT4Ur8=s320" width="318" /></a></div><div style="text-align: justify;">Știm că dictonul real al Revoluției Franceze nu a fost încîntătorul, ca o șansonetă, ”LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE”, așa cum l-am învățat la școală, ci terifiantul, generator de fiori de gheață pe șira spinării, ”LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE OU LA MORT”. Acesta e și mirosul real al Revoluției Franceze: mirosul de sînge închegat pe ghilotină, iar nu parfumul de ghiocei primăvăratici ai dezrobirii popoarelor, cum ne fluieră, hipnogen, Marseilleza, preluată în ison de manualele de istorie. </div><p></p><p style="text-align: justify;">Hai să dezasamblăm puțin acest dicton terifiant: </p><p style="text-align: justify;"><b>EGALITE</b>. Adică daca nu accepti ideea mea despre egalitate, pot să te impuşc, da? Păi ce libertate ii acord eu confratelui? Si cât de confrate mai sînt cu el? </p><p style="text-align: justify;"><b>LIBERTE</b>. Iar dacă nu accepți ideea mea despre libertate, sînt liber să te împușc? Păi inseamnă că nu te consider egalul meu și nici fratele meu.</p><p style="text-align: justify;"><b>FRATERNITE</b>. Iar dacă nu accepți ideea mea despre fraternitate, am dreptul să te asasinez? Înseamnă că nu-ți îngădui nici să gândești liber și nici nu te socot egal cu mine, de fapt.</p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiMrv6swfT9o777LroyzX61jFMdYuccNCnuFyZXU1uPDvzwIcCtOq6ts38YAztLOkRClACc5ZZaagCrNa0w5wRvgfuIjRZTto7hR-6IIRPEibgjt6hcTJ2DkBkvYD-jY0pfIgpKMsxzR2VmYS-GmtB5FPtSDCW1xO8SuP9QVI9craS2PmrO-0dT4E0=s960" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: justify;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="780" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiMrv6swfT9o777LroyzX61jFMdYuccNCnuFyZXU1uPDvzwIcCtOq6ts38YAztLOkRClACc5ZZaagCrNa0w5wRvgfuIjRZTto7hR-6IIRPEibgjt6hcTJ2DkBkvYD-jY0pfIgpKMsxzR2VmYS-GmtB5FPtSDCW1xO8SuP9QVI9craS2PmrO-0dT4E0=s320" width="260" /></a></div>Un mănunchi de 3 x 3 incongruențe logice, instigări la crimă în masă și crase ipocrizii sociologice. <p></p><p style="text-align: justify;">Sloganul revoluționar - expresie chintesențială a intoleranței - arată că te consider dușman al meu (adică pasibil de moarte) doar pentru că gândești altfel decît mine, iar decretorul revoluționarei lozinci se declară, prin însăși lozinca aceasta, drept potențial ucigaș și instigator la ură, la dezbinare și la omucidere.</p><p style="text-align: justify;">Dogma libertății absolute o invalidează pe cea a egalității și pe cea a fraternității.</p><p style="text-align: justify;">Dogma fraternității absolute o invalidează pe cea a libertății și pe cea a egalității absolute.</p><p></p><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Dogma egalității absolute (de drepturi și libertăți între oameni) le invalidează pe celelalte două. Sinistru paradox!</div><p></p><p style="text-align: justify;">Haosul logic multiplu și, ce-i mai grav, social, semănat de această lozincă este evident. Și nu cred că a fost nici întâmplător, nici neintenționat. </p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg8l-fQNHqVdwrG1HG8EVgN9jDHkp74vjZNmuuv2lom7GB0IDXiWf3DSvhECdPRkJk1f8JUdz9qG4QpWYWAsd7R690HcsMM7O3sSvVktPiAdpELIjE_4ytEzUugfaHOLvKNkTqPfPWulfmpGIdGptgRu969uSTYPsr4zEpzWaiar51GzIDSkza0sj8=s500" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="500" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg8l-fQNHqVdwrG1HG8EVgN9jDHkp74vjZNmuuv2lom7GB0IDXiWf3DSvhECdPRkJk1f8JUdz9qG4QpWYWAsd7R690HcsMM7O3sSvVktPiAdpELIjE_4ytEzUugfaHOLvKNkTqPfPWulfmpGIdGptgRu969uSTYPsr4zEpzWaiar51GzIDSkza0sj8=s320" width="320" /></a></div><br />După veacul de aur al moraliștilor francezi și al filosofilor lucidității, ca Descartes și Spinoza, care au instituit gloria culturii și civilizației franceze, iată că Danton, Marat și Robespierre cu acoliții lor mătură tot acest edificiu al europenismului, măreț și aparent inexpugnabil, dînd de pământ cu gloriosul umanism francez și european, din care în cîteva decenii s-a spulberat orice iotă de luciditate și înțelepciune!<p></p><p style="text-align: justify;">Pe stema Republicii Franceze, deasupra sloganului revoluționar tronează dictonul: <b>”Unite et indivisibilite de la Republique Francaise”</b>. </p><p style="text-align: justify;">Cum poate o lozincă instigatoare de trei ori la violență și crimă să asigure unitatea și indivizibilitatea unui imperiu, când violența seamănă întotdeauna discordie, iar nu unitate? Răspunsul e unul singur: doar prin teroare. </p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhahE4eyWcqlvf6SYJpeQU0RHgU_rkooFrB4kTeg8pEXIqzCbEGkrRK3NMc1vA7CH-g2MU2O2LVx26Dhh0Jx3azYQ9qgPC9yPhKYCcKhqbn3UMGrrBAaK5yWwj_XmX3V0iMmwOjI8fx5-WeQYxYAxsztlhnQ24kOLIGKmQSEXF_I_Y4bLrzgFTdfmE=s1600" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1500" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhahE4eyWcqlvf6SYJpeQU0RHgU_rkooFrB4kTeg8pEXIqzCbEGkrRK3NMc1vA7CH-g2MU2O2LVx26Dhh0Jx3azYQ9qgPC9yPhKYCcKhqbn3UMGrrBAaK5yWwj_XmX3V0iMmwOjI8fx5-WeQYxYAxsztlhnQ24kOLIGKmQSEXF_I_Y4bLrzgFTdfmE=s320" width="300" /></a></div>Îngrozitor este cum aceste criminale sloganuri, ca piatră fondatoare a celei mai glorioase republici a Europei și însăși a ”ideii europene”, continuă, pînă astăzi, să facă istorie, să fie motiv de mîndrie națională, să inspire denumiri de instituții culturale, de posturi de radio și de alte avanposturi de prim rang ale ”democrației” și ale infrastructurii statului modern european. <div>Totul, prin obnubilarea - voită - a celui de-al patrulea pilon logic al tripletului glorios (MOARTEA), cel ce i-a conferit, de fapt, perenitatea, eficiența și maleficiența istorică.</div><div>Și atunci ne mai mirăm că se duce totul de-a rostogolul? <p></p><p style="text-align: justify;">Dar... să lăsăm ura la o parte. Au hrănit-o revoluționarii destul. Emoticon cu lacrimi. Dar, mai bine, să ne trezim și dă dăm sloganurile ascunse ale morții la o parte. Emoticon al speranței. Făclia aia a speranței, din marile statui ale istoriei moderne, pe care le purtăm înscrise pe timbre și pe tricouri, ar trebui s-o ducă o cucoană (sau o făptură) mai nobilă. Adică Acela care poartă flacăra speranței, de fapt. Emoticon creștin. </p><p><br /></p></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-51668847761683174382021-12-08T22:28:00.003+02:002021-12-11T22:50:57.834+02:00Vineri, 10 decembrie, lansarea romanului ”Selafiila” la Centrul Rus<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/--BTx34tCXQE/YbEU5U1AHlI/AAAAAAAAEns/iGBNlh5VKpwh02-HVJo9Aa3UOjVv3j-TACNcBGAsYHQ/s2048/Afis%2Blansare%2BSelafiila.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1448" data-original-width="2048" height="453" src="https://1.bp.blogspot.com/--BTx34tCXQE/YbEU5U1AHlI/AAAAAAAAEns/iGBNlh5VKpwh02-HVJo9Aa3UOjVv3j-TACNcBGAsYHQ/w640-h453/Afis%2Blansare%2BSelafiila.jpg" width="640" /></a></div><br /><p>Mai multe despre această carte, <a href="https://elena-dulgheru.blogspot.com/2021/12/selafiila-un-veac-de-prigoana-si.html">în Prefața traducătoarei.</a></p><p>Evenimentul va fi transmis și online, pe <a href="https://www.facebook.com/events/594116115029553/?ref=newsfeed">pagina de FB a centrului</a>. </p><p>Inregistrarea lansării romanului ”Selafiila” (Sophia, 2021) - de ieri, 10 decembrie 2021, la Centrul Rus din Bucuresti. Invitat: pr. Eugeniu Rogoti. <a href="https://www.facebook.com/CasaRusaBucuresti/videos/700451394268297">https://www.facebook.com/CasaRusaBucuresti/videos/700451394268297</a></p><p><br /></p><p><br /></p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-55165460371550831992021-12-08T22:18:00.004+02:002021-12-10T15:39:25.995+02:00"Selafiila" - un veac de prigoană și rugăciune<p style="text-align: justify;"><b> Prefața traducătoarei</b> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-v9x72qWtL08/YbESUjDi91I/AAAAAAAAEnk/B5ID4GaoHeg9hmA0RMq4ne1UFt2-fkkGgCNcBGAsYHQ/s400/selafiila-o-viata-de-rugaciune-neintrerupta-alexandru-torik.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="400" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-v9x72qWtL08/YbESUjDi91I/AAAAAAAAEnk/B5ID4GaoHeg9hmA0RMq4ne1UFt2-fkkGgCNcBGAsYHQ/s320/selafiila-o-viata-de-rugaciune-neintrerupta-alexandru-torik.jpg" width="320" /></a></div><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt;">De curând, </span><span style="color: navy; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt;"><span lang="zxx"><u><a href="https://www.blogger.com/blog/post/edit/2092389717383271989/8061841186220981795">Editura Sophia</a></u></span></span><span style="font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt;"> a publicat un nou roman duhovnicesc al cunoscutului scriitor ortodox rus contemporan, părintele Aleksandr Torik. Romanele sale, ca trilogia ”Flavian”, ”Căprioara”, ”Dimitrie și vămile cerului”, au cunoscut o largă circulație internațională, inclusiv în România, unde s-au bucurat de mare succes și de tiraje continue. </span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;"></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="color: black;">Romanul</span><span style="color: black;"> ”Selafiila” (2021), dedicat ”schimonahiei Sepfora (în lume: Daria Nikolaevna Șliaghina</span><span style="color: black;"> - n.n.</span><span style="color: black;">) și tuturor nevoitorilor din viața monahală”, este un imn adus vieții călugărești, dar și </span><span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;"><b>o</b></span></span><span style="color: black;"> </span><span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;"><b>rețet</b></span></span><span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;"><b>ă ascetică </b></span></span><span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;"><b>de supraviețuire a creștinilor în timp de prigoană politică și religioasă</b></span></span><span style="color: black;">.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Operă de ficțiune structurată pe modelul unui roman biografic, cartea cunoscutului prozator </span><span style="font-size: 12pt;">și </span><span style="font-size: 12pt;">preot misionar se inspiră din viața câtorva figuri proeminente ale matericului rus </span><span style="font-size: 12pt;">contemporan</span><span style="font-size: 12pt;"> - în primul rând schimonahia Sepfora, dar și alte călugărițe îmbunătățite, cu vieți sfinte, încercate în suferință, </span><span style="font-size: 12pt;">unele dintre ele, </span><span style="font-size: 12pt;">văzătoare cu duhul și sfătuitoare de taină în epocile de prigoană din zbuciumatul veac XX.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in; text-align: justify;">Părintele Torik are o formație pluridisciplinară: înainte de teologie, a studiat pictură și regia de teatru. Ca scriitor, are marele talent de a evoca personalități și situații de viață exemplare pentru devenirea întru credință, folosindu-și harul literar pentru propăvăduirea valorilor evanghelice, dar evitând didacticismul moralizator. Talentul său de povestitor vine din observația atentă a vieții, inclusiv în registele ei lumești, cotidiene, din naturalețea și sinceritatea emoțiilor transmise, susținute de o bună cunoaștere a mediului în care își plasează povestirea, dar și de o consistentă cultură duhovnicească <span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">și ascetică</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">, aș spune, chiar pe măsura personajelor sale.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"></span><span style="font-size: 12pt;">C</span><span style="font-size: 12pt;">apacitatea aceasta a scriitorului de a </span><span style="font-size: 12pt;">rezona cu</span><span style="font-size: 12pt;"> personajel</span><span style="font-size: 12pt;">e </span><span style="font-size: 12pt;">evocate</span><span style="font-size: 12pt;"> este esențială pentru mai</span><span style="font-size: 12pt;"> orice scriere </span><span style="font-size: 12pt;">beletristică, mai ales pentru acest </span><span style="font-size: 12pt;">gen literar</span><span style="font-size: 12pt;"> destul de inedit:</span><span style="font-size: 12pt;"> romanul</span><span style="font-size: 12pt;"> </span><span style="font-size: 12pt;">duhovnicesc</span><span style="font-size: 12pt;">. Căci</span><span style="font-size: 12pt;"> scriitorul este obligat să </span><span style="font-size: 12pt;">rezoneze</span><span style="font-size: 12pt;"> la nivelul spiritual al personajelor sale, </span><span style="font-size: 12pt;">asumîndu-și măcar parțial experiența lor de viață, </span><span style="font-size: 12pt;">inclusiv când e vorba de sfinți. Altminteri, </span><span style="font-size: 12pt;">scriitura</span><span style="font-size: 12pt;"> se diluează într-un retorism prețios </span><span style="font-size: 12pt;">și </span><span style="font-size: 12pt;">fariseic, care mimează blagocestia. </span><span style="font-size: 12pt;">De aceea și întîlnim atît de rar exemple reușite ale acestui gen literar.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Principalul personaj care a stat la baza romanului, schimonahia Sepfora (în lume: Daria Nikolaevna Șliaghina, 1896-1997), s-a născut în gubernia Tambov, într-o familie de țărani foarte credincioși, cu mulți copii. Avea descendenți preoți și călugări și a îndrăgit de mică mersul frecevent la biserică și rugăciunea. Unul din frații ei a murit în Primul război mondial. După moartea tatălui ei, Daria s-a căsătorit cu un consătean, cu care a avut trei copii. În violențele desculacizării din anii '30, un frate al ei este asasinat, iar casa și gospodăria îi sunt distruse, fapt ce face familia să pribegească și să sufere de foame. Soțul participă la Marele război de apărare a patriei și supraviețuiește, murind în 1950, moment după care Daria se dedică intens rugăciunii. Are o viziune în care este tunsă în călugărie de îngeri. Primește rasa călugărească în 1967 la Lavra Sfântului Serghie de Radonej, cu numele Dositeia, unde și locuiește, începând să fie căutată de credincioși pentru sfat. În 1989 primește schima cu numele Sepfora. În 1996 se mută în satul Klîkovo, nu departe de mănăstirea Optina, unde duce o viață apropiată de zăvorâre. Este căutată pentru sfat de călugării de la Optina, de monahiile de la mănăstirea Șamordino și de clerici, monahi și credincioși din întreaga Rusie. A plecat la Domnul pe 13 mai 1997, fiind înmormîntată în Pustia ”Mahramei nefăcute de mână omenească” din regiunea Kaluga. Pe 13 mai în fiecare an, credincioși din întreaga Rusie se strâng la mormântul ei din satul Klîkovo să îi cinstească memoria. Despre viața, sfaturile, profețiile și minunile ”stareței” s-au scris mai multe cărți memorialistice. Scrierea părintelui Torik este primul roman inspirat din viața cuvioasei maici.</p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Ce au în comun maica Selafiila - eroina romanului părintelui Torik - și figurile reale ale matericului rus contemporan, care i-au stat la bază - precum schimonahia Sepfora, dar și, într-o anumită măsură, schimonahia Antonia din Riazan (1904 - 1998)*, schimonahia Misaila din Kursk (1850 - 1953)** și altele? Căci numărul cuvioaselor femei îmbunătățite ale Rusiei secolului XX, și mă refer doar la cele consemnate documentar, este de peste o sută: un materic rus contemporan, apărut la Moscova în 2008, numără nu mai puțin de 115 biografii de personalități ascetice feminine din secolul XX, evocate prin biografii, amintiri ale contemporanilor, învățături, rugăciuni, nevoințe și minuni. </p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="color: black;">Numitorul comun al tuturor acestor eroine ale duhului este, în primul rân</span><span style="color: black;">d, capacitatea de a răbda fără cârtire marile încercări ale vieții, apoi modestia, credința ardentă, tenacitatea în rugăciune, dragostea de oameni, dar și... longevitatea: viața </span><span style="color: black;">ascetelor citate</span><span style="color: black;"> a îmbrățișat aproape un veac, ori chiar a depășit veacul, spre mărturie de credință contemporanilor. Astfel, aceste maici duhovnicești au trebuit să poarte cu smerenie și răbdare pe umerii lor jugul marilor suferințe din istoria tulburată a Rusiei ultimului veac - </span><span style="color: black;">R</span><span style="color: black;">ăzboiul civil, </span><span style="color: black;">R</span><span style="color: black;">evoluția bolșevică și cele două răzb</span><span style="color: black;">oaie mondiale, dar mai ales prigoanele crâncene </span><span style="color: black;">și îndelungate </span><span style="color: black;">împotriva credinței -, asumându-și cu iubire </span><span style="color: black;">răbdătoare </span><span style="color: black;">și păcatele prigonitorilor lor. Pentru aceasta ele au fost dăruite de Dumnezeu cu mari </span><span style="color: black;">harisme</span><span style="color: black;">: </span><span style="color: black;">înainte-vederea, vindecarea, rugăciunea </span><span style="color: black;">continuă, </span><span style="color: black;">de minuni făptuitoare, sfatul duhovnicesc și elocința, atât de trebuitoare în vremuri de mare confuzie și tulburare spirituală - într-un cuvânt, cu darurile îndrumării înduhovnicite.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">Cartea părintelui Aleksandr Torik ne poartă prin parcursul de un veac al vieții maicii Selafiila, urmărind atât devenirea duhovnicească a fetiței, care de mică s-a simțit afierosită Domnului, cât și firul obiectiv al istoriei cu care eroina sa și-a împletit pașii. În felul acesta, învie în fața noastră file din cronica tragică a distrugerii țărănimii și a orânduirii tradiționale sub pretextul luptei cu ciocoimea (așa-numita desculacizare), dar și aspecte prea puțin cunoscute din istoria prigoanei Bisericii Ruse: șicanarea permanentă a credincioșilor de către benzile de agitatori comunisto-anarhiști, virulenta persecuție și excluziune socială a clerului de către organele puterii sovietice, modurile neobișnuite de supraviețuire a creștinilor de catacombă, de la călugăria albă practicată în jurul unor parohii marginale, rămase neînchise, până la grupurile clandestine de monahi din Caucaz - ambele, vânate sistematic de autorități și pedepsite cu </span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">crunte bătăi, tortură, </span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">ani grei de lagăr și închisoare. Autorul se abține să descrie bolgiile de chinale gulagurilor, în pofida potențialului lor de interes </span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">pentru o parte a publicului și în pofida </span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">intersectării </span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">constante</span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;"> a teme</span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">i gulagurilor </span><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">cu firul narativ, nu puține din personajele cărții trecând prin experiența concentraționară.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;"><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">Căci tema majoră a cărții, spre care autorul își concentrează întreaga măiestrie, nu este demascarea </span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">gulagurilor și a </span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">crimelor bolșevismului</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;"> (care au doar valoare de fundal)</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">, ci urmărirea devenirii lăuntrice a eroinei </span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">sale</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">: de la fetița infirmă Mașa, vindecată în biserică printr-o minune a unei icoane a Maicii Domnului, la tânăra ”ascultătoare” la mănăstire</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">,</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;"> aspirantă la statutul de monahie, devenită</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;"> </span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">nevastă</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;"> din ascultare, în pofida voii ei</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">, apoi mamă a mai mulți copii, apoi văduvă, până la rasofora Maria, tunsă apoi în mantia mică cu nume</span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">le </span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">Antonia și mai târziu în mantia mare cu numele </span><span style="color: black; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; text-align: left;">Selafiila.</span><span style="font-size: 12pt; text-align: left;"> </span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Multe învățături avem a extrage din viața anevoioasă, dar plină de smerită înțelepciune și ardentă nădăjduire în Dumnezeu a credincioasei Mașa, respectiv a maicii Selafiila. </p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Obligată de mama sa vitregă să se mărite ca să își scape familia numeroasă de sărăcie, în urma morții tatălui ei, tânăra Maria, care se afierosise lui Hristos, cade într-o boală vecină cu moartea, dar este liniștită în vis de Însuși Mântuitorul, Care îi vorbește: ”<i>Eu ți-am primit făgăduințele, fecioria ta Îmi aparține de acum Mie! Iar Eu acum îți poruncesc să o aduci ca jertfă pentru familia ta... cea mult pătimitoare, pentru surorile și frățiorii tăi! (...) Ține minte legea călugărului: Dă sânge și primește Duh! Jertfește-ți trupul și vei primi sfințenia sufletului, nu te lega de cele pământești, și așa te vei înălța către Cer! (...) Să îi aparții cu trupul soțului tău, cu sufletul aproapelui tău, iar cu duhul lui Dumnezeu! Iar Eu voi fi mereu cu tine!</i>”</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="color: black;">Urmărirea acestui parcurs biografic dramatic este centrată pe creșterea duhovnicească a sufletului evlavios, confruntat cu grelele încercări ale vieții, în luptă pentru realizarea visului său: acela de a deveni monahie, într-un ev când toată istoria părea a-i sta împotrivă. Prezentarea acestui parcurs nu se face prin introspecție</span><span style="color: black;"> psihologică</span><span style="color: black;">, ci prin descrierea realistă a unor episoade de viață definitorii: scene pastorale de muncă, pline de farmec nostalgic (în gospodăria țărănească din copilărie, la clăcile mănăstirești), truda grea și umilitoare pentru supraviețuire din epoca stalinistă, </span><span style="color: black;">ca femeie de serviciu la cantinele muncitorești, </span><span style="color: black;">rituri de viață bisericească și rugăciune, vibrând de emoție sfântă, descrise cu un talent literar excepțional, pigmentat uneori de umor, dar sensibil la poezia pnevmatică a gestului sacru.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Devenirea interioară a eroinei este definită</span><span style="font-size: 12pt;"> </span><span style="font-size: 12pt;">în</span><span style="font-size: 12pt;"> special</span><span style="font-size: 12pt;"> de marile întâlniri proniatoare cu personalitățile care îi vor modela destinul: mari duhovnici și maici îmbunătățite - prilej pentru autor de a creiona tot atâtea schițe de portrete - rafinate, clasice sau pitorești, foarte vii, pline de sevă, uneori</span><span style="font-size: 12pt;"> hazlii</span><span style="font-size: 12pt;">, extrase, parcă, din cronicile Optinei ori ale altor mari centre de cultură monahală ale Rusiei. Aceste întâlniri providențiale prilejuiesc și rostirea de către autor, prin gura acestor mentori ai duhului, a unor învățături pilduitoare nu doar pentru protagonistă, ci și pentru cititor.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Astfel, eroina noastră învață de la fina ei de botez, o călugăriță încercată, modul de raportare duhovnicească la boală (”<i>cancerul e o boală bună, călugărească... îți dă răgaz ca să suferi, ca să te dezlipești mai ușor de cele pământești și să îți mistuie suferința patimile păcătoase</i>”); deprinde tainele rugăciunii inimii și modul cum poate fi aceasta împletită cu o parte din rugăciunile de obște, dar mai ales cu cititul Psaltirii; învață cum trebuie înțeleasă ascultarea călugărească și care sunt capcanele ei (”<i>Ascultarea trebuie să înlesnească rugăciunea, nu s-o îngreuieze! Ascultarea fără rugăciune este ocnă! Așa o ocnă nu i-a adus nimănui vreun folos duhovnicesc, ci numai pagubă. (...) Le place unora să repete prin mănăstirile noastre că ascultarea e mai înaltă decât postul și rugăciunea! Dar ascultarea aduce roade doar când e împlinită cu iubire</i>”); învață importanța desei cuminecări (”<i>Fără împărtășire deasă nici o nevoință a rugăciunii nu va reuși, căci ... atunci când Sfintele Daruri ale Trupului și Sângelui lui Hristos sunt în noi, Însuși Domnul Se roagă în noi și ne preschimbă toată ființa!</i> ”); află care este esența rugăciunii bine primite (”<i>Rugăciunea adevărată este întotdeauna convorbire! Iar dacă al doilea Convorbitor lipsește sau nu răspunde, aceasta nu mai este rugăciune, ci o deșartă revărsare de cuvinte, neaducătoare de nici un folos celui care se roagă”</i>); deprinde dreapta socotință în lucrarea virtuților (”<i>Uneori nu poți ști ce-ți va aduce mai mult har: să te rogi toată noaptea sau să-i cârpești nădragii unui orfan amărât! Nu contează ce faci, ci cum faci: cu ce dispoziție sufletească faci acel lucru! </i>”). </p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="color: black;">Maturizată cu duhul într-o sihăstrie din Caucaz, în care se refugiase după eliberarea din lagăr, ca să își poată practica vocația monahală departe de ochii vigilenți ai autorităților, eroina noastră, revenită în Rusia după moartea </span><span style="color: black;">”starețului” ei</span><span style="color: black;"> din Caucaz, ne dezv</span><span style="color: black;">ă</span><span style="color: black;">luie modul înțelept de alegere a unui </span><span style="color: black;">duhovnic</span><span style="color: black;">:</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;"> ”<i>După prima ei vizită la Lavră, (...) maica Antonia nu se grăbi să își caute un duhovnic. Își găsi pentru început un adăpost, (...) se tocmi femeie de serviciu la cantina unei întreprinderi, începu să meargă la slujbe, (...) în fiecare duminică și în toate praznicele se împărtășea, spovedindu-se când la un ieromonah, când la altul, alegându-i de obicei pe cei mai vârstnici. Nu spunea prea multe la spovedanie (...). Îi cerceta din ochi pe părinți, îi asculta cu atenție cum slujesc, pentru că fiecare preot, în timpul slujirii, fie că vrea, fie că nu, se arată în fața ochilor atenți ai credincioșilor în starea lui duhovnicească adevărată și neprefăcută, iar maica Antonia lua aminte la purtările lor. Această situație dură cam o jumătate de an. Treptat, cercul ieromonahilor cărora le-ar fi putut încrediința sufletul său pentru sfânta ascultare se îngusta și, în cele din urmă, alegerea i se opri asupra unui ieromonah...</i>”</p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Ajunsă la senectute, schimonahia Maria îi învață ea însăși pe tinerii stareți strategia de refacere a lăcașelor mănăstirești, care trebuie să înceapă nu cu lucrări edilitare, ci cu liturghisirea zilnică (”<i>căci dacă va fi rugăciune va fi și harul lui Dumnezeu, iar de va fi harul vor fi și viețuitori, iar de vor fi viețuitori va fi mai multă rugăciune și mai mult har și atunci Dumnezeu va trimite și ajutoare și binefăcători, și lăcașul se va reface!</i>”); le explică modul corect și rodnic de trăire a vieții monahale (”<i>Într-o mănăstire, Împărăția lui Dumnezeu este iubirea unul către altul, înstăpânită între toți frații, în harul Duhului Sfânt. Iar dacă nu este iubire între frați, aceea nu mai este mănăstire, ci e un simplu cămin!</i>”), precum și multe alte lucruri esențiale pentru viața duhovnicească a călugărilor și mirenilor. </p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">O atenție deosebită este conferită de prozator poeziei pnevmatice a cântărilor bisericești, care trebuie să fie izvorâte din rugăciune și să îndemne la rugăciune și evlavie, toate tehnicile vocale urmând a fi supuse acestui țel. Astfel, în timpul slujbei vocea părintelui duhovnic al Mariei ”<i>răsuna fără înfrumusețări, sincer, simțindu-se că nu înălța proslăviri, ci se ruga.</i>” </p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="color: black;">Cu câtă </span><span style="color: black;">subtilitate</span><span style="color: black;"> reușește </span><span style="color: black;">părintele romancier</span><span style="color: black;"> să își exerseze și vocația misionar-catehetică în actul literar, fără a o compromite, în acest fel, pe cea scriitoricească!</span><span style="color: black;"> </span><span style="color: black;">Rară performanță! Astfel, î</span><span style="color: black;">n loc să critice </span><span style="color: black;">tarele vieții monahale și </span><span style="color: black;">parohiale </span><span style="color: black;">contemporane</span><span style="color: black;"> din Rusia ortodoxă (în care ne putem regăsi și noi, românii ortodocși, tarele noastre)</span><span style="color: black;">, </span><span style="color: black;">în loc să amendeze direct idei preconcepute legate de viața duhovnicească și cea de familie și concepții</span><span style="color: black;"> </span><span style="color: black;">mic-burgheze, </span><span style="color: black;">seculare, </span><span style="color: black;">pătrunse și în Biserică, </span><span style="color: black;">de</span><span style="color: black;">spre</span><span style="color: black;"> boală</span><span style="color: black;">, suferință, iubire</span><span style="color: black;"> și moarte, </span><span style="color: black;">autorul </span><span style="color: black;">inserează elegant în scriitură sfaturi și soluții pentru depășirea acestor tare, inc</span><span style="color: black;">l</span><span style="color: black;">uzându-le inteligent în dialectica </span><span style="color: black;">povestirii</span><span style="color: black;">.</span><span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;"></span></span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Elevațiile de credință timpurii ale copilei Maria sunt înrâurite de muzica din biserică: ”<i>Acolo, în strana cântăreților, unindu-și vocea curată cu sonoritatea duioasă a corului mare, de parcă s-ar fi contopit laolaltă cu celelalte cântărețe într-o singură inimă cântătoare, care își emana spre Cerul sensibil cântarea de pocăință, nădejde și bucurie, Mașenka își simțea părtășia la acea nepământeană slujire îngerească, de nedescris în cuvinte și de neînțeles cu mintea, pe care o putem cel mult pregusta, spre a ne lăsa cuceriți de negrăita beatitudine a trăirii în Dumnezeu.</i>”</p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Iată cum este descrisă o slavoslovie auzită într-unul din momentele de trăire de taină ale schimonahiei: ”<i>Parcă de undeva de departe, din adâncimile inimilor călugărești, se revărsă lin cântarea smerită și pătrunzătoare: Iată, Mirele vine... (...) Se auzeau în această cântare dintr-o multitudine de voci reunite o asemenea durere lăuntrică pentru propria nevrednicie, o asemenea nădăjduire sinceră în milostivirea lui Dumnezeu, așa o adâncime a pocăinței și a frângerii inimii, încât bătrâna schimonahie încremeni, predându-se cu totul șuvoiului de rugăciune izbucnit în zbor către cer, se uni și ea cu acest șuvoi izvorât din alte inimi călugărești, se topi în el și simți cu toată ființa ei acea fericită bucurie blajină, pe care fetița Mașenka o trăise cu mulți ani în urmă, pe când stătea în strana cântăreților împreună cu surorile din sfântul lăcaș al Măicuței Domnului!</i>”.</p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Sensibil la muzica din adâncuri, autorul dovedește o profundă pătrundere teologică și culturală a melosului duhovnicesc al Psaltirii, căreia îi înalță un adevărat imn: ”<i>Psaltirea purta cu ea muzica vremurilor de demult, ritmul și melodicitatea surprinzătoare a răsunetului lăuntric, mai ales în versiunea textului slavonei bisericești. Ceva imens și puternic, nelegat de timp și de limbă, de loc și de experiența cititorului, de toți ceilalți oameni și de alte chestiuni conjuncturale, ... ceva asemeni oceanului planetar, dormitând lenevos și părând aproape domestic, dar care deodată se deșteaptă, arătându-și puterea nemăsurată sau în taifunuri spulberând orașe întregi, sau în nașterea și pieirea vulcanilor și a insulelor, se ascundea în această carte de necuprins, care de patru mii de ani le slujește oamenilor iubitori de Dumnezeu ca îndreptar neînșelător de vorbire cu Dumnezeu. Și cât de ușor se unește rugăciunea lui Iisus cu Psaltirea!</i>”</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;">Părintele Torik știe foarte bine să ritmeze pasajele mistic-contemplative cu cele de acțiune, pline de vervă și dinamism, cu descrierile realiste de atmosferă și cu fragmente de învățătură duhovnicească, într-o scriitură alertă, bine închegată, emoționantă și pilduitoare, care se citește dintr-o suflare.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Romanul ”Selafiila” are marele merit de a-l hrăni pe cititor atât cu substanța duhovnicească a învățăturii creștine și ascetice, necesare supraviețuirii spirituale în vremea de azi, cât și cu o literatură de cea mai bună calitate, capabilă a ajunge la sufletul și la mintea fiecăruia, indiferent de gradul de pregătire catehetică sau culturală a cititorului. </p><p align="right" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;">Traducerea și notele cărții: Elena Dulgheru</p><p align="right" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;"><br /></p><p align="right" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0.1in; text-align: right;">_______________________________________________________________</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: black;"><span style="font-size: 10pt;">*<b>Schimonahia Antonia</b> (în lume: Anastasia Iakovlevna Kaveșnikova) din regiunea Riazan, 1904 - 1998. Ascetă și mărturisitoare ortodoxă, ucenica vestiților duhovnici Kukșa (Veliciko) și Amfilohie (Golovatiuk). S-a născut într-un sat de pe Don. A fost căsătorită, a avut trei copii, apoi, pentru credința în Hristos, a fost arestată și trimisă în lagărul N.K.V.D. Tagillag (1942-1946) și în clinici de psihiatrie, pentru ”extirparea credinței”. A primit cinul monahal cu numele Apolinaria, apoi schima cu numele Antonia. A fost dăruită cu rugăciune harică, vedere cu duhul, puterea vindecării și sfat duhovnicesc. După viața, sfaturile, scrisorile și minunile ei a fost scrisă cartea ”Te-am încercat în cuptorul suferinței”.</span></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: black;"><span style="font-size: 10pt;">**</span></span></span><span style="font-size: 10pt; text-indent: 0in;"><b>Schimonahia Misaila </b>(în lume: Matriona Gavrilovna Zorina). Născută pe 19 noiembrie 1850 într-o familie evlavioasă în satul Muravlevo din gubernia Kursk, rămâne orfană de ambii părinți la vârsta de 6 ani și este crescută de consăteni până la 17 ani, când i se impune să se mărite cu un invalid, care o maltratează constant și nu îi dă voie să se roage. La 32 de ani, devenind văduvă, își lasă fiul de 3 ani în grija socrilor și pleacă în pelerinaj la locurile sfinte din Rusia, ajungând și la Ierusalim, cu intenția de a se călugări acolo. Primește, însă, semn de la Dumnezeu să se întoarcă în patrie. La 36 de ani se îmbolnăvește grav și, сând se credea că murise, fiind pusă deja în sicriu, este vizitată de Maica Domnului, care o readuce la viață și, pentru smerenie și răbdare, îi dă darul vederii cu duhul, al vindecării și al sfatului duhovnicesc. Primește tunderea monahală cu numele Misaila și, pentru darurile sale, începe să fie căutată de tot mai mulți credincioși, fiind cinstită ca sfântă încă din timpul vieții. Mai ales în perioadele de război și de prigoană a credinței și-a susținut confrații cu sfatul și rugăciunea. A menținut o legătură strânsă cu mănăstirea Sfintei Treimi din orașul Kursk și cu pustiile Glinsk și Korennaia. A trecut la Domnul pe 16 decembrie 1953. Mormântul ei din satul Muravlevo este vizitat permanent de credincioșii care au evlavie la ea.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 18.4px; margin-bottom: 0in;"><br /></p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-701834842935905002021-11-16T16:11:00.004+02:002021-11-24T16:59:02.188+02:00”Inimă de câine” - o parabolă socio-politico-medicală tulburător de actuală - 19 noiembrie, la Centrul Rus<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-e8LyrZ-Kg5k/YZO39y-8NwI/AAAAAAAAEnA/VoOmc5N9Oa8znPa9xDU1MrIVQjEGhux5gCLcBGAsYHQ/s2000/Inima%2Bde%2Bcaine.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="2000" data-original-width="1414" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-e8LyrZ-Kg5k/YZO39y-8NwI/AAAAAAAAEnA/VoOmc5N9Oa8znPa9xDU1MrIVQjEGhux5gCLcBGAsYHQ/s320/Inima%2Bde%2Bcaine.jpg" width="226" /></a></div>De joi, 18 noiembrie 2021, <a href="https://www.facebook.com/CasaRusaBucuresti">Centrul Rus din București </a>își reia proiecțiile tematice de film comentate, inaugurând un nou ciclu, de data aceasta dedicat "Cinematografiei ştiințifico-fantastice ruse", temă prilejuită de Anul Știintei şi Tehnicii (2021) în Rusia. <p></p><p style="text-align: justify;">Ciclul va debuta cu filmul "<i>Inimă de câine" (Собачье сердце)</i> în regia Vladimir Bortko, de la a cărui premieră, pe 19 noiembrie 1988, se împlinesc mîine 33 de ani!</p><p style="text-align: justify;">Răsunătorul film-avertisment de anticipație socială și științifică este realizat pe baza unui scenariu de Natalia Bortko, după povestirea omonimă a lui Mihail Bulgakov.</p><p style="text-align: justify;"></p><p style="text-align: justify;">Cu: Evgheni Evstigneev (prof. Filip Filipovici Preobrajenski), Boris Plotnikov (asistentul profesorului), Vladimir Tolokonnikov (Poligraf Poligrafovici Șarikov), Nina Ruslanova (Daria Petrovna, menajera profesorului). Imaginea: Iuri Șaigardanov. Decorurile: Vladimir Svetozarov. Muzica originală: Vladimir Dașkevici, pe versuri compuse special pentru film de poetul și cantautorul sovieto-israelian dizident Iuli Kim. Film de televiziune în două serii, producție <a href="https://www.youtube.com/watch?v=mb7LlYYQEhg">Lenfilm</a>, 1988. </p><p style="text-align: justify;">Povestirea ”Inimă de cîine” a romancierului rus Mihail Bulgakov, scrisă în 1925 și imposibil de publicat în acea vreme în URSS, a ccirculat în samizdat în anii 60 ai sec. XX și a fost publicată în reviste literare din Occident, cu multe greșeli de transcriere, după 1967, iar în URSS, tot după aceeași transcriere, abia în 1987. </p><p style="text-align: justify;">Regizorul Vladimir Bortko, cineast prolific rus și sovietic, este autorul unei opere eteroclite, constituite atât din subiecte de actualitate, cât și din ecranizări după clasici, dintre care unele - ca cea de față, ori serialul TV după ”Idiotul” lui Dostoevski (2000) - au intrat ca repere în istoria filmului. Cineastul a mai semnat o ecranizare după ”Maestrul și Margareta” (2005) al aceluiași romancier, dar care înclină în direcția comercialismului grosier și vulgar, accentuînd gratuit aspectele de horror-fantasy, în detrimentul artisticității și profunzimii bulgakoviene. Tot el este autorul unor superproducții istorice recente de succes în patria sa, precum ecranizarea după gogolianul ”Taras Bulba” (2009) și mini-seria TV ”Petru cel Mare. Testamentul” (2011).<br /></p><p style="text-align: justify;">Dramă științifico-fantastică? Resuscitare a mitului medieval al Golemului? Distopie politico-medicală? Meditație asupra moralității științei, în speță, a experimentului medical, cu sumbre reverberații în obsedanta noastră actualitate? Avertisment asupra pericolelor sociale ale hibridizării speciei umane, ori parabolă a totalitarismelor de orice culoare și ideologie? <br /></p><p>Textul vizionar al lui Mihail Bulgakov oferă tot atâtea neliniștitoare perspective, valabile, se pare, și astăzi, ba chiar, ar zice unii, mai actuale. </p><p>Trama filmului este, în linii mari, simplă. Aceasta prilejuiește o exploatare polifonică a relației dintre acțiunea principală din laboratorul de cercetare al doctorului Preobrajenski (un experiment de vivisecție) și tabloul social anarhist-revoluționar, mocnind de ură de clasă, tablou al cărui exponent este Șarikov, maidanezul transformat în humanoid în urma vivisecției. Urmărirea acestei relații complexe, în toate penumbrele dinamicii ei distructive, dintre elita cercetării științifice și poporul, în slujba căruia are aceasta impresia că se pune ”spre binele public”, perspectivă construită de geniul maestrului Mihail Bulgakov, este cea care conferă plusvaloare și perenitate ideatică filmului. </p><p> </p><p>Filmul are un palmares festivalier important, fiind remarcat la festivaluri internaționale din Italia (Perugia), Bulgaria, de la Dușanbe (Tadjikistan) și Varșovia, și căștigînd Premiul de Stat al Federației Ruse în 1990. <br /></p><p>_________________________<br /></p><p></p><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql">Ca de obicei, proiecția
va fi prefațată de o scurtă prelegere şi continuată cu o sesiune de întrebari si răspunsuri. Prelegerea va fi difuzată pe zoom. <br /></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql"></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql"><br /></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql" style="text-align: justify;">Evenimentul are loc din amabilitatea Studioului Lenfilm @lenfilmstudios.</div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql" style="text-align: justify;">Pentru confirmarea participării doritorii sînt rugați să apese butonul ”Particip” din <a href="https://www.facebook.com/events/940685790210164/?ref=newsfeed">pagina de FB a evenimentului</a>. </div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql" style="text-align: justify;">Accesul
se va face respectånd măsurile sanitare în vigoare. Din
aceleaşi motive, numărul maxim de participanți este de 15
persoane. Totuși, filmul și dezbaterea pe marginea lui sînt pentru toți. Așa că cei care, din diverse motive, preferă să participe virtual, o pot face accesînd<a href="https://us05web.zoom.us/j/83212182822?pwd=bVFpWTRDMEg2bk5UR0hyOGcvOTNBZz09&fbclid=IwAR0JB4dim2K14WRovGB_vBZEWQQUHzJ8XDs3em1C39__MNuniOlnNoYFEnc#success"> linkul către transmisia zoom, oferit pe pagina de FB a evenimentului</a>. </div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql" style="text-align: justify;"> </div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql" style="text-align: justify;">Filmul, care a cunoscut o largă popularitate internațională, este accesabil și pe internet, cu subtitrări în engleză, franceză, poloneză și alte limbi. <br /></div><br />ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-13884603183563251262021-09-18T15:23:00.004+03:002021-09-18T15:31:13.553+03:00 Prelegerea despre filmul "Viața lui Aleksandr Nevski" continuă anul comemorativ Nevski la Casa Rusă<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-9QvzlOz_5oE/YUXYrz8LSVI/AAAAAAAAEmA/UdSG9wCdpQoJhIyTvKVKdDSpIWJlT5lDQCLcBGAsYHQ/s1699/Prelegere%2Bfilm%2BNevski%2B23%2Bsept2021%2B.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1699" data-original-width="1410" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-9QvzlOz_5oE/YUXYrz8LSVI/AAAAAAAAEmA/UdSG9wCdpQoJhIyTvKVKdDSpIWJlT5lDQCLcBGAsYHQ/s320/Prelegere%2Bfilm%2BNevski%2B23%2Bsept2021%2B.jpg" width="266" /></a></div><br />Joi, 23 septembrie 2021, la ora 17.30, Casa Rusă din București (Bd. Lascăr Catargiu 50) continuă ciclul cinematografic dedicat aniversării a 800 de ani de la nașterea Sfântului și binecredinciosului Mare Cneaz Aleksandr Nevski, cu filmul:<p></p><p><b>"Viața lui Aleksandr Nevski" </b>(«Житие Александра Невского»), regia Gheorghi Kuznețov, URSS, 1991. Scenariul: Gheorghi Kuznețov și Boris Șustrov. Imaginea: Gheorghi Maier. Muzica originală: Vladimir Lebedev. În rolurile principale: Anatoli Gordul (Cneazul Aleksandr), Viktor Pomorțev (pr. Tavrion), Vațlav Dvorjețki (Mitropolitul), Arsen Umuraliev (Batîi). Producător: Studioul ”Evrazia” (Sverdlovsk). Dramă istorică, film biografic, film creștin.</p><p>Filmul relatează imaginar ultimele zile din viața Marelui Cneaz, care se întoarce din capitala Hoardei de Aur în cetatea Vladimirului, reședința sa. În timpul îndelungatei și anevoioasei călătorii cneazului i se face rău. Stările de conștiență alternează cu cele de semi-trezvie, în care creazul muribund este vizitat de diferite viziuni. Amintirile faptelor de vitejie ale trecutului iau locul prezentului și alternează cu acesta - prilej pentru flash-back-uri evocatoare ale trecutului glorios al voievodului, precum și pentru meditații creștin-sapiențiale, rostite de protagomist ori de călugărul care îl însoțește pe cneaz. </p><p>Filmul se concentrează pe dimensiunea hagiografică, de sfințenie a marelui conducător medieval, ilustrînd trama cu ierofanii și alte minuni consemnate de cronici, inclusiv cu viziuni de minuni petrecute după moartea sfîntului voievod.</p><p>Este primul și singurul din suita, destul de bogată, de ecranizări ficționale ale vieții marelui voievod rus, care evocă virtuțile creștine și de sfințenie ale acestuia. Sub acest aspect ideatic (și ideologic), el se situează oarecum diametral opus față de capodopera lui S. Eisenstein, cu care, de altfel, nu își propune să polemizeze în mod explicit. Este filmul de care ”hagiografia cinematografică” rusă contemporană avea nevoie. </p><p>Film accesibil inclusiv școlarilor de vîrste mijlocii și mari (12+). </p><p>Subtitrarea în limba română, realizată special pentru acest eveniment, este asigurată de <a href="https://www.facebook.com/CasaRusaBucuresti">Casa Rusă din București</a>.</p><p>Accesul la prelegere și vizionare este gratuit, în limita locurilor disponibile. </p><p>Cei interesați sînt invitați să-și confirme participarea pe pagina Casei Ruse din București, dedicată evenimentului: <a href="https://www.facebook.com/events/282752390023239?ref=newsfeed">https://www.facebook.com/events/282752390023239?ref=newsfeed</a>.</p><p><br /></p><p>Filmul este vizionabil și virtual, dar fără nici un fel de subtitrări și (pe youtube) cu reclame:</p><p><a href="http://glazoveparhia.ru/film-zhitie-aleksandra-nevskogo/">http://glazoveparhia.ru/film-zhitie-aleksandra-nevskogo/</a> </p><div><br /></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-88338493824892446622021-08-20T20:23:00.000+03:002021-08-20T20:23:16.888+03:00 Plecarea la cer a Doamnei Nazaria - Recviem la trecerea în veșnicie a poetei Nazaria Buga<p><a href="https://d56c82fa-293d-46a9-9b33-efe914beffb3.filesusr.com/ugd/6ef4f1_914741095c2f434bbbdc1e24cd6096d8.pdf">Apărut în revista Convorbiri literare nr. 7 (iulie) 2021, p. 148-150</a></p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-mcnpT404rAE/YR_jQfpkcXI/AAAAAAAAEkM/HSa1r732sgwH-gqaoXIXWBjJks85RJeOACLcBGAsYHQ/s500/nazaria-buga.JPG" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="375" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-mcnpT404rAE/YR_jQfpkcXI/AAAAAAAAEkM/HSa1r732sgwH-gqaoXIXWBjJks85RJeOACLcBGAsYHQ/s320/nazaria-buga.JPG" width="240" /></a></div>De Înălțarea Domnului a părăsit pământul poeta, editoarea și presbitera Nazaria Buga. După ani lungi de discreție literară și stingere lentă a fragilei ei ființe pământești, Dumnezeu a hotărât s-o înalțe la Sine, odată cu Sine. Ce dar mai mare poate fi ca acesta? Ce poți cere mai mult de la o viață trăită în Dumnezeu?<p></p><p style="text-align: justify;">A viețuit mereu în mare discreție. În ultimii ani se disipa încet, tăcut și lucid, măcinată de o suferință de care nu s-a plâns niciodată. Acesta era pariul marii demnități existențiale, asumat de doamna Nazaria Buga: de a nu-și divulga suferința, păstrându-și mereu, pe cât posibil, atenția și disponibilitatea deschise către familie, prietenii din jur și cei din biblioteci și către aproapele, întru o îmbrățișare hristică încununată de o platonică frumusețe. O frumusețe crucificată. </p><p style="text-align: justify;"><br />Da, exista o frumusețe aristocratică ascunsă în spatele acestei stingeri, pe care prietenii și apropiații o intuiau, și cred că și dânsa era, oarecum, conștientă de asta. Chiar dacă ajunsese la acea deplinătate a vârstei și a condiției femeiești și umane, cînd nu te mai pui pe tine, oricât de grele ți-ar fi încercările, în centrul atenției. Cred că această frumusețe crucificată devenise hrana sufletească zilnică a doamnei preotese Nazaria, atunci când trupul ei firav ajunsese să respingă aproape orice fel de hrană palpabilă. De aceea probabil că și evita să vorbească despre suferința ei - subiect aproape tabu: să nu piardă orizontul acestei frumuseți aspre, demne și foarte înalte, în care se învățase, de ani buni, să trăiască.</p><p style="text-align: justify;">Întâlnirile noastre, nu multe, dar esențiale, s-au desfășurat nu atât în jurul bisericii Sf. Gheorghe Vechi, unde slujea părintele Ion Buga, prin anii '90 - 2000, cel cu care-și unise destinul, biserică la care mersesem regulat mai bine de un deceniu și jumătate, cât în jurul ”literelor frumoase”, a literaturii de esență creștină și a celor care o animau, pe care distinsa scriitoare îi aduna în jurul revistei ”Rațiunea Mistică”, editată de Fundația ”Sf. Gheorghe Vechi”; ne mai întâlnisem la câteva serate de suflet, găzduite de Spiru și Gunka Vergulescu, pictorul și muziciana, prietenii de o viață ai familiei Buga, plecați și dânșii, de ani buni, la Domnul. </p><p style="text-align: justify;">Adesea, buna sa prietenă, criticul de artă Alexadra Titu, care îmi fusese profesor de istoria artei și cu care împărtășisem, ulterior, mai multe pasiuni și interese intelectuale și artistice, îmi spunea cuvinte de apreciere despre doamna Nazaria. La rândul ei, aproape de fiecare dată cînd ne întâlneam, doamna Nazaria îmi împărtășea admirația ei față de temeritatea cu care Alexandra Titu își înfrunta dramaticul și neobișnuitul destin și de eforturile cu care lupta să-și slujească în continuare familia și profesia, în ciuda bolii necruțătoare, care tindea să o rupă de tot ce-i era drag. Le lega o trainică prietenie, bazată, probabil, și pe același tip de confruntare dintre vocația creatoare, voință și dăruire, boală și credința în Dumnezeu, desfășurată în arena vieților lor. De la ambele mari doamne, slujitoare ale culturii și artelor, am învățat multe, dar mai ales tenacitatea, demnitatea și curajul de a-mi urma idealul. </p><p style="text-align: justify;">La începutul anilor 2000, cînd auzise că scrisesem o carte despre Tarkovski, doamna Nazaria Buga m-a invitat să public în cadrul revistei pe care o îngrijea. Atunci i-am spus că scriam și poezie. Am colaborat pe tema sacrului în artă și a poeziei, și întâlnirile noastre de lucru - nici foarte dese, nici foarte lungi - au prilejuit tot atâtea discuții de substanță, gravitînd în jurul artelor, spiritului și slujitorilor lor. </p><p style="text-align: justify;">Simțind că pe terenul poeziei ne reunesc cam același orizont interior și cam aceeași paletă simbolică, am rugat-o să îmi scrie prefața volumului de debut, <i>Pentru trecerea zării și alte poeme</i>. O impresionase, aproape la fel de mult ca poezia, ilustrația cărții, mai ales un fotoportet al meu de adolescență, un profil destul de frust și șăgalnic, de care eu mă detașasem de multă vreme. Spre surprinderea mea, profilul cu coadă de cal, proiectat pe un coșcojit leu de piatră, baroc, de la Palatul Peleș, îi rămăsese în memorie pentru mulți ani. Apoi, încrederea căpătată m-a convins să-i încrediințez scrierea unui cuvînt de referință și la următorul meu volum de versuri, mult mai riscant și mai provocator: Erotico-Apocaliptica. Poeme din Templul Tatălui, și am avut bucuria să descopăr elevata intuiție și aparatul hermeneutic de calitate, pe care distinsa poetă și l-a pus la bătaie spre a desluși piscurile abrupte și alunecoase ale volumului. </p><p style="text-align: justify;">Abia acum, după trecerea ei dincolo, i-am descoperit cu greu, prin hățișurile netului, o fotografie de tinerețe: un portret în profil, foarte liric, tensionat în frumusețe și de-a dreptul metafizic. Chipul autoritar, cu alură regală, aproape alegorică, e marcat de ovalul părului negru, căzut rotunjit peste umăr. Palmele albe, așezate pe genunchi, își alungesc degetele, parcă în căutarea unui pian. Pianul lipsește, dar ai senzația că este acolo, și așa îmi vine să-l numesc: fotoportretul cu pianul. De altfel, afinitatea doamnei Nazaria față de etajul elevat al artelor, mai ales față de muzica clasică, era o coordonată permanentă a vieții sale, asiduu cultivată în familie, transmisă cu iubire copiilor, și poate că muzica fusese unul din podurile legăturii cu părintele, precum și cu buna ei prietenă, soprana Gunka Vergulescu... Nu ați cunoscut-o de pe scenele muzicale, pentru că imediat după timpuria căsătorie doamna Gunka și-a așezat muza la picioarele soțului ei, pictorul Spiru Vergulescu... dar asta e o altă poveste. </p><p style="text-align: justify;">Dar nu mă pot dezlipi de ”fotografia cu pianul”. Întreaga atitudine denotă o mare concentrare în jurul propriei ființe, privite în adâncime, și o enormă sete de ideal, pe care, la vârsta aceea a marilor visuri, ai putea-o numi superbie. Dar una profund spirituală, cenzurată de o remarcabilă voință și stăpânire de sine - trăsături atipice climatului intelectual de început al șaptezecilor, perioadă căreia pare să-i aparțină fotografia, dar cultivate de nobilul șaizecism. Aceste nobile trăsături poeta Nazaria Buga se va lupta să le păstreze întreaga ei viață, șlefuind aristocrația duhului ei în creuzetul de diamant al suferinței.</p><p style="text-align: justify;">Îmi povestise odată cum își trăia moartea la fiecare dializă, ca o dedublare a ființei golite de sânge, care își contemplă fluidul vital scurs și adunat înafara ei, ca într-o cupă euharistică, umplută în timp ce tu te golești, pentru a te alimenta apoi tot pe tine! Zguduitoare imagine. Sciziunea dureroasă dintre sufletul-spirit și sufletul-sânge, care de obicei coabitează o viață întreagă împreună și doar la moarte se despart. Zguduitoare similitudine cu sacrificiul hristic, fie și aparentă, de care nu am îndrăznit niciodată să vorbim, dar pe care bănuiesc că o intuia. Chiar dacă moartea și învierea mediate de aparate erau motivate terapeutic și aveau o finalitate pragmatică personală, neaplecată direct către alții, similitudinea, fie și vagă, rămânea. Sunt sigură că ea o simțise. Și era tulburătoare. Sângele pulsând înafară de trup, împreunându-se cu fluidul purificator și scurgându-se înapoi, reciclat, în corp. O tainică metanoia a trupului, care nu mai putea să se îngrijească singur de această lucrare. O tainică cruce. Doamna Nazaria pătimea această cruce de două ori pe săptămână. Timp de cinsprezece ani, inima i-a fost nevoită să îndure acest supliciu. Un supliciu salvator. Un poet mai tânăr, Florin Caragiu, a avut curajul și inspirația să transpună în versuri vibrațiile dureros-străluminânde ale acestor morți și învieri repetate. Doamna Nazaria, poetă de mare calibru simbolic, vastă cultură și adâncă trăire lăuntrică, a preferat, și în această privință, tăcerea. Cred că tăcerea a fost cea care i-a dat marea forță de a duce această cruce până la capăt, fără să se risipească pe cale și, mai ales, fără cârtire. Aceasta din urmă, cu precădere - necârtirea în fața suferinței, ca și nejudecarea aproapelui - cred că i-a deschis și calea cea mai sigură spre cer. </p><p style="text-align: justify;">Când înainte de Înălțare mi se lipiseră de ochi florile splendide, de iunie, ale unui țăran care le vindea printre blocuri, fără să am vreun motiv obiectiv să le cumpăr, am presimțit că ceva urma să se întâmple. Parcă Dumnezeu inserase o scurtă pauză de frumusețe gratuită în viața mea, căreia abia mai târziu urma să-i deslușesc noima. A doua zi, vestea morții mă pune în gardă. Alerg în stradă: țăranul era încă acolo, cu superbii lui trandafiri de grădină, românești, cu petale vii, larg deschise și mirositoare. Atunci mi-am amintit că doamnei Nazaria îi plăceau mult florile, mai ales cele autohtone. Fie și somptuoase. Am ales cei mai somptuoși trandafiri țărănești! O minune de flori, pe care Dumnezeu mi le trimisese ca s-o conducem spre cer pe roaba Sa, poeta Nazaria! Din clipa aceea micile minuni se ținură lanț. Aveam sentimentul frumos și liniștitor al unei petreceri dincolo, bine rânduite de Dumnezeu, cum se întâmplă nu neapărat cu sfinții, ci cu oamenii așezați în credință și greu încercați, când Dumnezeu deodată îi slobozește în Lumină, îngrijindu-Se și de cei rămași pe pământ. </p><p style="text-align: justify;">Slujba stâlpilor de vineri seara, în biserica de suflet a părintelui Buga și a noastră, slujba parastasului de sâmbătă, densă și cristalină în trăire și conținut; prieteni de demult, rubedenii cunoscute și necunoscute, surpriza îmbătrânirilor, dar și bucuria privirilor noi, de copii - atmosfera adunărilor funerare în varianta lor cea mai, duhovnicește vorbind, fericită. Fericirea aceea când simți că cel răposat este bine, pentru că a nădăjduit și a iertat până la capăt, pentru că a iubit și a fost iubit, pentru că rugăciunile și credința i-au fost consistente și nezadarnice. Multă limpezime și pace, lacrimi cumpătate și sincere, așa cum se cuvine unei agapice prohodiri. Cuvântul înțelept, dar sugrumat de emoție al părintelui Buga, cuvântul cald și vibrant al mai tînărului pr. Tudorel Peiu, cel al luminoasei maici Anastasia și al altor apropiați, ne-au readus-o și mai aproape pe doamna Nazaria, în tot ce avea ea substanțial și frumos, în tot așezământul arvunit al mântuirii ei, dar și al împăcării cu Dumnezeu a celor ce au iubit-o. </p><p style="text-align: justify;">În drumul spre cimitir, o ploaie năprasnică ne surprinse. Turna torențial, cu bulboane, perdele de apă curgeau șuvoaie din cer, încât orice înmormântare după rânduială părea compromisă. Unii decantau superstiții, câteva femei se rugau, altele se gândeau cum să nu-și strice pantofii. Așteptam. S-a mai domolit, cât să ne adunăm în jurul mormântului; dar numai cuvântul popii, de la primele orații ritualice, a oprit vijelia. Amuțirăm cu toții. Slujba și-a urmat rânduitul făgaș. După ce primii bulgări de pământ fură aruncați peste groapă, o femeie îmi făcu semn să mă uit la cer. Nu vedeam nimic. Mi-a luat clipe bune să zăresc în înaltul norilor tuciurii o spărtură rectangular-cruciformă prin care se vedea limpede cerul albastru. ”E ca un înger cu aripile desfăcute!”, ciripi o fetiță; ”prin crucea asta Dumnezeu îi ridică sufletul la El”, îi explică, previzibil, mămica, înțelegătoare. Clipe îndelungi veghe de pe cer, benedictină, pământul proaspătului mormânt așezat chiar dedesuptul ei, al crucii albastre. Până când vântul o risipi. </p><p style="text-align: justify;">Nu, nu știu dacă a fost un model de sfințenie doamna Nazaria. În orice caz eu nu am fost îndeajuns de apropiată de ea pentru a putea să mă pronunț. Alții pot da mărturie despre aceasta. Dar a avut un model de așezare în cele ale idealului, în suferință și în Dumnezeu, care i-au deschis, în final, mila și bunăvoința divină. Până la urmă, despre asta este vorba, nu-i așa? </p><p>15 iunie 2021</p><p><b>Mini-fișă biografică</b></p><p>Nazaria Buga: poetă, critic literar, eseist (n. 8 februarie 1949, com. Răchitoasa, jud. Bacău - m. 10 iunie 2021, București). A scris prefețe la mai multe volume literare și a fost redactor-șef al revistei ”Rațiunea Mistică”, editată de Fundația ”Sf. Gheorghe Vechi” din București. </p><p>Volume de versuri publicate: Întîmplare dintr-o veche gravură, Editura Litera, 1979; Himera apei, Editura Litera, 1983. </p><p>Apariții literare în presa vremii (ex: România literară nr. 24/2006, <a href="http://romlit.romanialiterara.com/index.pl/nazaria_buga">http://romlit.romanialiterara.com/index.pl/nazaria_buga</a>). </p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-5567281371793852872021-07-28T01:46:00.000+03:002021-07-28T01:46:06.788+03:00”Novgorod cel Mare” continuă anul comemorativ Nevski la Casa Rusă<p> Marți, 3 august 2021, la ora 17.30, <a href="https://www.facebook.com/CasaRusaBucuresti/">Casa Rusă din București (Bd. Lascăr Catargiu 50) </a>continuă ciclul cinematografic dedicat aniversării a 800 de ani de la nașterea Sfântului cneaz binecredincios Aleksandr Nevski, cu filmul: </p><p><b><span style="font-size: medium;"> </span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><span style="font-size: medium;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-77-BQUYCXSo/YQCKfZN0KII/AAAAAAAAEjU/sR8viY_13HUwWLhzFYMMFsqBNj0lpNTSACLcBGAsYHQ/s1495/Novgorod%2Bsabie%2Bcopil.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1010" data-original-width="1495" height="270" src="https://1.bp.blogspot.com/-77-BQUYCXSo/YQCKfZN0KII/AAAAAAAAEjU/sR8viY_13HUwWLhzFYMMFsqBNj0lpNTSACLcBGAsYHQ/w400-h270/Novgorod%2Bsabie%2Bcopil.jpg" width="400" /></a></span></b></div><b><span style="font-size: medium;"><br />”Novgorod cel Mare, cetatea Sfântului Aleksandr Nevski” </span>(«Господин Великий Новгород»)</b>, URSS, 1984. Regia: Aleksei Saltîkov. Scenariul: Aleksei Saltîkov și Iuri Limanov. Producție Mosfilm. Cu: Oleg Strijenov, Viaceslav Ezepov, Zinaida Kirienko, Elena Antonova. Dramă de război cu elemente mistic-creștine. Durata: 96 min. <p></p><p>Filmul, o dramă de război plasată în timpul Celei de-a Doua Conflagrații Mondiale, redă lupta locuitorilor Novgorodului, organizați în formațiuni de partizani, de a-și salva orașul ocupat și patrimoniul cultural și spiritual de invadatorii hitleriști. </p><p>În august 1941, armata germană, care a invadat Uniunea Sovietică, se apropie de Novgorod cel Mare. Orașul este pe cale să cedeze, locuitorii sunt evacuați și, împreună cu ei, valorile de patrimoniu din muzee. În timp ce lucrătorii muzeului Kremlinului novgorodez (vechea fortăreață) se grăbesc să evacueze muzeul (care reprezintă centrul spiritual și identitar al orașului), hitleriștii doresc să distrugă orice urmă de arhitectură tradițională rusă din oraș, batjocorind monumentul a 1000 de ani de la încreștinarea Rusiei și plănuind să arunce în aer catedrala și clopotnița din Kremlin. În jurul acestora se țese conflictul principal al filmului. Pentru a distruge Kremlinul, hitleriștii încuie populația civilă în catedrala mănăstirii Sf. Gheorghe (Iuriev) și încearcă s-o arunce în aer cu tot cu oameni, dar, printr-o minune, catedrala rezistă exploziei. Între timp, detașamentele de partizani află de explozivul, ce este transportat cu bacul, în scopul detonării Kremlinului și organizează o diversiune prin care anihilează, cu prețul vieții unuia dintre ei, încărcătura cu exploziv.</p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-iFzsqHTCbks/YQCKmp2WYRI/AAAAAAAAEjY/dJX8aY6qRhsbvUeSWciUCC9m4T5j4BldgCLcBGAsYHQ/s1694/Novg%2BVel%2Bfem%2Bcal%2Bcop.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="980" data-original-width="1694" height="232" src="https://1.bp.blogspot.com/-iFzsqHTCbks/YQCKmp2WYRI/AAAAAAAAEjY/dJX8aY6qRhsbvUeSWciUCC9m4T5j4BldgCLcBGAsYHQ/w400-h232/Novg%2BVel%2Bfem%2Bcal%2Bcop.jpg" width="400" /></a></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Acțiunea din timpul Celui de-al doilea Război Mondial alternează cu incursiuni istorice în epoca lui Aleksandr Nevski, motivate de o situație istorică oarecum similară. Alternarea celor două timpuri istorice în jurul aceluiași tip de confruntări, al căror teatru este aceeași cetate a Novgorodului celui Mare, sugerează intervenția spirituală a sfântului cneaz și a celor dimpreună cu el în salvardarea eroilor partizani și a fortăreței novgorodene, cotropite de hitleriști. </div><p></p><p>Filmul reia un episod istoric paradigmatic, al pruncilor smulși de la sânul mamelor lor și aruncați de teutoni în cuptorul de topire a clopotelor catedralei, evocat și în filmul lui Eisenstein și mult discutat de comentatori. </p><p>Dincolo de trama specifică de război, filmul este și o meditație asupra importanței patrimoniului cultural și spiritual pentru identitatea unui popor. Astfel, teatrul confluntărilor nu este atât cel militar, între două armate (mai precis, între o armată organizată și o formațiune de partizani), cât între păstrătorii Tradiției strămoșești și invadatorii, care doresc să o anihileze. Iar lupta pentru Novgorod, concentrată în lupta pentru salvgardarea Kremlinului, a clopotelor și a catedralei, este lupta pentru salvgardarea ”inimii” unui poporului rus și a zestrei sale creștine. </p><div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-nHQVYrskENo/YQCMBq8utPI/AAAAAAAAEjg/lvU70r9g2d418AKKjnjiB2YsWPdTQmyPACLcBGAsYHQ/s1682/Hitleristi%2BKremlin.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="985" data-original-width="1682" height="234" src="https://1.bp.blogspot.com/-nHQVYrskENo/YQCMBq8utPI/AAAAAAAAEjg/lvU70r9g2d418AKKjnjiB2YsWPdTQmyPACLcBGAsYHQ/w400-h234/Hitleristi%2BKremlin.jpg" width="400" /></a></div>Realizat din perioada premergătoare Perestroikăi, filmul lui Aleksei Saltîkov este prima producție sovietică de ficțiune în care marele cneaz este evocat nu doar ca voievod exemplar, erou întemeietor și personaj de legendă (ca în capodopera lui S. Eisenstein din 1938), ci și în dimensiunea sfințeniei sale, zugrăvită în culori pitorești și legendare. </div><div><br /></div><div>Jocul convingător al actorilor, sincer asumat psihologic și expresiv, discreția intervențiilor ”mistice-cerești”, precum și trama bine condusă, într-un ritm alert și bine închegat, fără exagerări maniheiste, conduc la un film emoționant, tulburător și meditativ, pe nedrept neglijat de distribuitori și de istoria filmului. </div><div><br /></div><div>Mulțumim Casei Ruse din București pentru realizarea traducerii - prima traducere într-o limbă străină a filmului -, precum și studioului Mosfilm pentru acceptul de difuzare a acestei rarități cinematografice în România! </div><p>Intrarea este liberă. Vizionarea va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.</p><p><a href="https://www.facebook.com/Elena-Dulgheru-texte-texturi-subtexte-1415839265390600/">https://www.facebook.com/Elena-Dulgheru-texte-texturi-subtexte-1415839265390600/</a> </p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-68697431640602015822021-07-06T12:12:00.000+03:002021-07-06T12:12:11.000+03:00”Aleksandr Nevski” de Eisenstein deschide Anul Comemorativ Nevski la Casa Rusă<div class="separator"><div dir="auto" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; text-align: start;"><b>Proiecție comentată ”Aleksandr Nevski” ("Александр Невский") de Serghei Eisenstein (URSS, 1938), scenariul: S. Eisenstein și Petr Pavlenko, durata: 1 oră și 50 min.</b><img alt="Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text care spune „06 IULIE 17:30 CASA RUSĂ București, Lascar Catargiu 50 prelegere a doctorului în științe cinematografice grafice Elena Dulgeru despre viața Sfântului Alexandru Nevski (partea 1) cu proiecția filmului ALEXANDR NEVSKI (1938)”" class="ji94ytn4 r9f5tntg d2edcug0 r0294ipz" data-visualcompletion="media-vc-image" height="400" src="https://scontent.fsbz1-2.fna.fbcdn.net/v/t1.6435-9/213015676_1674507892741456_6829414799885340560_n.jpg?_nc_cat=105&ccb=1-3&_nc_sid=8bfeb9&_nc_ohc=WKpnFcb0rdUAX__AoCv&tn=ogR8cfgJPqw-SGb1&_nc_ht=scontent.fsbz1-2.fna&oh=2e25056e3f69b219dbd6815622744aee&oe=60E84411" width="283" /></div></div><p> </p><div style="text-align: justify;">Marți 6 iulie 2021, ora 17.30, <a href="https://www.facebook.com/CasaRusaBucuresti/?__cft__[0]=AZX82z_jrTn9SyvdYmddUUWJR7ySYoWoe2rb1x4O13Zgk-0xCv5e8m1WzptGShijcDyk04wV6U_JkDoySVU6JFcLwkeIbT_AVzBLr_XN9nnguHTlTVnGcfX9yvEL6FKedW81O0FQ-hYreowFfZq1W2g8RQQKLFJCTSDueRc0-k5-oQ&__tn__=-UC%2CP-y-R">Casa Rusă din București (Bd. Lascăr Catargiu 50, aproape de Piața Victoriei) </a>demarează un ciclu de vizionări de film comentate, dedicate Sfântului cneaz binecredincios Aleksandr Nevski și modelului sfințeniei voievodale în istoria guvernării statelor creștin-ortodoxe. Subiectul este prilejuit de ”Anul Aleksandr Nevski” - aniversarea în 2021 a 800 de ani de la nașterea legendarului conducător - eveniment cultural major pentru identitatea Rusiei contemporane. <br /></div><div dir="auto" style="text-align: start;"><br /></div><div dir="auto" style="text-align: start;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Sfântul binecredincios Mare Cneaz Aleksandr Nevski este personalitate marcantă a Rusiei medievale și a calendarului creștin-ortodox, model exemplar de coabitare a virtuților sfințeniei cu cele ale civismului, a calităților voievodale cu înțelepciunea și evlavia. Cinematografia rusă i-a dedicat câteva ample pelicule de ficțiune, pe care le vom viziona și analiza în cadrul unor seri, la Casa Rusă din București. Dintre aceste pelicule, capodopera lui Serghei Eisenstein este cea mai cunoscută și apreciată, atât în istoria filmului rus și sovietic, cât și în cea a filmului universal. Și este cea cu care debutăm acest ciclu. </div><div style="text-align: justify;"> </div><div dir="auto" style="text-align: start;">Intrarea este liberă. Vizionarea va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri. <br /></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-64687204149119829282021-05-30T20:02:00.001+03:002021-05-30T20:33:19.633+03:00Duminica Samarinencii: Cui Își divulgă dumnezeirea Hristos? <p> </p><div data-contents="true" style="text-align: justify;"><div data-block="true" data-editor="4qi5a" data-offset-key="fltco-0-0"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="fltco-0-0"><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-TLx94O9wT1Y/YLPCQEIaa9I/AAAAAAAAEic/fucaoh8aCPQiYJT6apNDAfs2Tsm_eOFIQCLcBGAsYHQ/s667/Hr%2Bsi%2BSamarineanca.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="667" data-original-width="474" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-TLx94O9wT1Y/YLPCQEIaa9I/AAAAAAAAEic/fucaoh8aCPQiYJT6apNDAfs2Tsm_eOFIQCLcBGAsYHQ/s320/Hr%2Bsi%2BSamarineanca.jpg" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: x-small;">Lucrare, probabil, de Elena Murariu</span><br /></td></tr></tbody></table><span data-offset-key="fltco-0-0"><span data-text="true">Hristos a vindecat si miluit pe foarte mulți. Dar şi-a divulgat Dumnezeirea foarte puținora. Cui anume? </span></span></div></div><div data-block="true" data-editor="4qi5a" data-offset-key="9sb5a-0-0"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="9sb5a-0-0"><span data-offset-key="9sb5a-0-0"><span data-text="true">Nici lui Pilat şi mai marilor zilei, nici leviților Templului și învățaților farisei, nici leproşilor și celor flămînzi doar de pîine și sănătate trupească, ci unei femei de neam neales şi de credință "neortodoxă", sincretică, dar cu un fundal sănătos, adică încă păstrătoare a învățăturilor lui Dumnezeu date prin Moise si ceilalți profeți. </span></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="9sb5a-0-0"><span data-offset-key="9sb5a-0-0"><span data-text="true"> </span></span></div></div><div data-block="true" data-editor="4qi5a" data-offset-key="c5rbs-0-0"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="c5rbs-0-0"><span data-offset-key="c5rbs-0-0"><span data-text="true">Hristos nu Işi dezvăluie Dumnezeirea stăpînitorilor oficiali ai teologiei mozaice, pretinșilor patroni peste revelație și peste lucrările Domnului, ci Samarinencii, unei femei cu viață personală încurcată, dar însetate de trăire duhovnicească și căutatoare a locului adevaratei închinări, unei femei inteligente, îndrăznețe şi cu inimă mare și necoruptă, că altmineri n-ar fi putut converti în cîteva ceasuri un sat întreg, care pînă atunci o marginalizase.</span></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="c5rbs-0-0"><span data-offset-key="c5rbs-0-0"><span data-text="true"> </span></span></div></div><div data-block="true" data-editor="4qi5a" data-offset-key="373uu-0-0"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="373uu-0-0"><span data-offset-key="373uu-0-0"><span data-text="true">Nu leviților, prestatori de servicii religioase, cu inima împietrită, nici școliților farisei, pretinși stăpînitori peste dogmă Își arată fața și identitatea Hristos, ci femeii stigmatizate, rebele și inițial șovăielnice, dar căutătoare de Adevăr, de la Fîntîna lui Iacov, "oaia neagră” a satului, cea care va deveni apoi apostola satului, iar apoi apostolă și mărturisitoare neînfricată a lui Hristos, împreună cu toată familia ei. Iată cui i se arată față către față Hristos!</span></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="373uu-0-0"><span data-offset-key="373uu-0-0"><span data-text="true"> </span></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="373uu-0-0"><span data-offset-key="373uu-0-0"><span data-text="true">De ce? Pentru că una ca Fotini avea să-L recunoască și să se lase transformată de învățătura Sa! Cine și cum Îl va recunoaște astăzi și în viitorul ce va să vină, pogorît din filele Cărții Cărților, și a și venit? Cine îl va recunoaște pe Cel-Ce-Este de Cel-Ce-Doar-Pare-Să-Fie? Fariseii, leviții, sau cea din Samaria? Și care sînt cheile recunoașterii? Aceasta este întrebarea care ar trebui să planeze acum deasupra conștiințelor tuturor. <br /></span></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="373uu-0-0"><span data-offset-key="373uu-0-0"><span data-text="true"><br /></span></span></div></div><div data-block="true" data-editor="4qi5a" data-offset-key="7t171-0-0"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="7t171-0-0"><span data-offset-key="7t171-0-0"><span data-text="true">Sfîntă muceniță Fotini, dă-ne credința ta, setea ta de Dumnezeu și de Adevăr şi buna ta îndrăzneală, precum și sfîntul discernămînt dumnezeiesc, ca să trecem biruitori prin cuptorul de foc, amenințări și amăgiri al vremurilor din urmă!<br /></span></span></div></div></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-34149895309792069322021-05-12T19:13:00.000+03:002021-05-12T19:13:18.655+03:00Cu lacrimi zboară cocorii - 9 Mai la Nikolaevsk <p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-mX-fZeWX0D4/YJv66Zww2MI/AAAAAAAAEew/ySaOYdTH2vUT3-O_slrAyJOAB2w5QtcFgCLcBGAsYHQ/s800/Juravli%2BNikolaevsk9mai.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="382" data-original-width="800" src="https://1.bp.blogspot.com/-mX-fZeWX0D4/YJv66Zww2MI/AAAAAAAAEew/ySaOYdTH2vUT3-O_slrAyJOAB2w5QtcFgCLcBGAsYHQ/s320/Juravli%2BNikolaevsk9mai.jpg" width="320" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;">O simplă și foarte emoționantă minune s-a întîmplat pe 9 mai în orașul Nikolavesk din Rusia, la comemorarea anuală a Zilei Victoriei, relatată de multe posturi de știri. În timp ce oamenii, cu mic, cu mare, erau adunați la festivitatea depunerii de flori la Monumentul Soldaților uciși în Marele război de apărare a patriei (WW2), și se transmitea celebrul cîntec "Zboară cocorii", dedicat soldaților ucişi pe front, au apărut pe cer două stoluri de cocori, care au început să planeze deasupra multimii adunate, exact câtă vreme a durat cîntecul, după care păsările s-au îndepărtat de la sine. </div><div style="text-align: justify;">În iubitul și foarte nostalgicul cîntec, care a dat numele și unui celebru și foarte iubit film sovietic de război*, cocorii simbolizează sufletele luptătorilor uciși pe front. </div><div style="text-align: justify;">(Nu poate fi vorba de un fals, căci fenomenul a fost înregistrat, la fața locului, de zeci de telefoane). </div><div><div style="text-align: justify;">Ruşii au plîns de emoție, chiar cei tineri si de vîrste medii, care nu știu despre război decît de la școală, de la părinți și bunici și din auzite! </div><p></p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-mkQ5bi4KXKI/YJv60lHZCdI/AAAAAAAAEes/tCsmT71s8U0hMO0zhJLRH9oTR-fvy7iIgCLcBGAsYHQ/s1169/Juravli%2B9%2Bmai%2B2021-05-12.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="877" data-original-width="1169" src="https://1.bp.blogspot.com/-mkQ5bi4KXKI/YJv60lHZCdI/AAAAAAAAEes/tCsmT71s8U0hMO0zhJLRH9oTR-fvy7iIgCLcBGAsYHQ/s320/Juravli%2B9%2Bmai%2B2021-05-12.jpg" width="320" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;">Apropo, de zeci de ani, adică dintotdeauna, comemorarea anuală a Zilei Victoriei este sărbătorită de ruși ca o adevărată mare sărbătoare populară. În această zi rușii din fiecare oraș, fără să fie împinși de la spate de nimeni, obișnuiesc să iasă cu mic, cu mare la marea demonstrație, cu steaguri și mai ales cu pancarte pe care fiecare familie își poartă, ca pe un odor, fotografia strămoșului-erou, care a luptat pentru ei, cei de azi, în timpul Marelui Război de Apărare a Patriei. Acest sentiment al recunoștinței este foarte prezent în popor, chiar dacă a fost și întreținut de aparatele mediatice, ca pilon central al identității naționale. </div><p></p><p style="text-align: justify;">Extraordinară este sensibilitatea acestor oameni, care știu să împărtășească pînă la lacrimi suferințe la care nu au participat în mod nemijlocit! Și adîncă le este memoria. Cred că asta se cheamă dragoste de țară, nu? Cînd suferința strămoșilor tăi este parte din trupul tău, din sufletul tău, care doare, iar nu o informație oarecare, vehiculată de un manual de istorie sau de ziare, pe care le arunci la gunoi. </p><p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-BxWg4f56uZc/YJv9kgiKpwI/AAAAAAAAEfA/lFp8mfFIzt0RQp9q7NbNmwWLBPo1O2JeQCLcBGAsYHQ/s1217/Juravli%2B3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="830" data-original-width="1217" src="https://1.bp.blogspot.com/-BxWg4f56uZc/YJv9kgiKpwI/AAAAAAAAEfA/lFp8mfFIzt0RQp9q7NbNmwWLBPo1O2JeQCLcBGAsYHQ/s320/Juravli%2B3.jpg" width="320" /></a></div><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Oare cîți dintre tinerii și adulții noștri plîng azi la evocarea suferinței celor uciși la Canal, în temnițele comuniste, la Fîntîna Albă, la Ip și Moisei, la Mărășești și Oituz? Ne răspunde Noul Cinema Românesc. Bine, nu au toate aceste tragedii aceeași anvergură, veți spune. Și mai este și propaganda, da. Dar suferința e suferință, tragedia colectivă e tragedie colectivă, iar neamul care și-o uită nu are viitor. Căci sentimentul apartenenței la neam este unul. Și el cimentează o țară pe axa istoriei, el îi asigură dăinuirea. </div><p></p><p style="text-align: justify;">”Noi aici am stat și am plîns”, spunea cîndva în vers Nichita Stănescu. Se mai cuminecă azi cineva din acest plîns? </p><p style="text-align: justify;"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=kUtX9P5z_Xc">https://www.youtube.com/watch?v=kUtX9P5z_Xc</a></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;">___________________________________________</p><p style="text-align: justify;">*URSS, 1957, de Mihail Kalatozov. </p></div><br />ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-28881439980168101472021-05-12T18:20:00.004+03:002021-05-13T14:27:05.550+03:00 CHESTIUNEA CALENDARULUI: MEREU INOPORTUNĂ, MEREU ACTUALĂ<p><span style="font-family: Liberation Serif, Times New Roman, serif;"><b>Iulian versus Gregorian. Cîteva gînduri incomode</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"></span></p><span style="font-size: 12pt;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-M5wtzZqYbo8/YJvvjbOifDI/AAAAAAAAEek/bPvNaG1RlQg0o0t6UQ5bZ8uHQ2Ap6Kz_wCLcBGAsYHQ/s320/Sf%2BLumina%2BPasti.jpeg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="213" data-original-width="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-M5wtzZqYbo8/YJvvjbOifDI/AAAAAAAAEek/bPvNaG1RlQg0o0t6UQ5bZ8uHQ2Ap6Kz_wCLcBGAsYHQ/s0/Sf%2BLumina%2BPasti.jpeg" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">În miezul celui mai mare praznic al Creștinătății, sfintele Paști, ne-am bucurat din nou, prin mila nesperată a Domnului, de minunea copleșitoare a pogorîrii Luminii necreate la Sfîntul Mormînt din Ierusalim, în Sîmbăta Mare. O minune care sfidează de două ori legile fizicii - prin geneza inexplicabilă prin știința actuală a fasciculelor luminoase și prin faptul că acestea nu ard în primele minute materia. </span></div></span><div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Minunea coborîrii Luminii Pascale încîntă bucuria copilului din noi, copilul care crede că iubirea este mai mare decît barierele firii sau legile materiei, și că iubirea aceasta, de sorbinte dumnezeiască, se manifestă prin lumină. </span></div><div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Mai mult chiar, minunea Luminii Pascale este o mărturie fără putință de tăgadă, valabilă pentru întreaga omenire, a adevărului evenimentului istoric al morții și învierii Domnului, precum și confirmarea corectitudinii datei la care este acesta prăznuit. </span></div><div><br /><div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Petrecut aproape în fiecare an, de două milenii încoace, acest măreț spectacol de taină (oximoronul exprimă prin excelență condiția tainei) ar trebui să adeverească veridicitatea unui calendar al ciclului liturgic centrat pe Pascalii, bine întemeiat, </span><span style="font-size: 16px;">o dată pentru totdeauna. </span></div><div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Este de neînțeles cum, asistînd la această mare minune, creștinii ortodocși rămîn indiferenți față de adevărul chestiunii calendarului bisericesc, mărturisit de aceasta, de parcă bucuria lor s-ar manifesta doar sentimental, iar nu și asupra minții înțelegătoare. Cum poate fi atît de frivolă și efemeră trăirea lor din noaptea Învierii la Sfîntul Mormînt, pe care o petrec, posibil, o dată în viață? Cum de intelectul nu li se transfigurează doxologic prin această Lumină, mai ales celor cu cunoștințe teologice? Ori chiar acestea, fiind asimilate superficial, au ajuns să le obtureze capacitatea intelectivă? </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div><span style="font-size: 12pt;">Cum de freamătă toată toată oecumena ortodoxă la cele mai mari praznice ale Creștinătății - mai ales de Paști, de Bobotează și de Schimbarea la Față - cînd marile semne dumnezeiești adeveresc din cer, cît să audă și pietrele, autenticitatea calendarului Iulian! Cît orgoliu intelectual, insensibilitate duhovnicească, cecitate teologică și nepricepere filosofică trebuie să ai ca să spui că timpul în care își desfășoară Biserica activitatea mîntuitoare nu contează? De ca și cum nu timpul este una din coordonatele fizice care ne adună împreună, participînd astfel în mod esențial la realizarea sobornicității Bisericii? Ori aceasta e clamată doar retoric în Crez? Cum poți vorbi de Creștinism, </span><span style="font-size: 16px;">ca o religie în care tainele întîlnirii omului cu Dumnezeu sînt retrăite liturgic, față către față, </span><span style="font-size: 12pt;">ignorînd, ca inesențială, dimensiunea timpului, cînd aceasta are valoare liturgică, de vreme ce îi adună pe oameni </span><span style="font-size: 16px;"><b>împreună</b>, </span><span style="font-size: 12pt;">față către față, pentru a putea fi săvîrșită liturghia? Fără acest împreună, liturghia nu este valabilă. Cum </span><span style="font-size: 12pt;">pot catolicii - care acceptă dogmatic minunea și taina, ca manifestări ale Duhului Sfînt - să celebreze Învierea Domnului înainte de ortodocși, pe ”stil gregorian”, cînd însăși lumina pascală le grăiește tuturor limbilor, culturilor și religiilor potrivit ”Pascaliei alexandrine” a vechiului </span><span style="font-size: 16px;">calendar, adică cel iulian.</span></div><div><span style="font-size: 16px;"><br /></span></div><div><span style="font-size: 16px;">Știm că Paștele Ortodox se prăznuiește după calendarul iulian, și că o parte a bisericilor ortodoxe (printre care și cea Română) a trecut la calendarul greogorian în prima jumătate a secolului XX, în urma unori conjuncturi complicate, din care nu a lipsit presiunea politică, dar pe care nu le discutăm aici.</span><span style="font-size: 16px;"> </span></div><div><span style="font-size: 16px;"><br /></span></div><div><span style="font-size: 16px;">Sciziunea aceasta calendaristică mă face să mă gîndesc la pilda banchetului mistic, cînd Dumnezeu îi invită pe toțila marea masă de nuntă împărătească, la care - potrivit pildei evanghelice - invitații se codesc să vină, scuzîndu-se cu motive lumești: boii cumpărați pentru aratul țarinii, nevasta tînără și celelalte. În altă evocare evanghelică a banchetului dumnezeiesc, un nuntaș este dat afară pentru că îi lipsește haina de nuntă, se pare că deoarece fusese căldicel (nici cald, nici rece), iar în pilda fecioarelor nebune și înțelepte, </span><span style="font-size: 16px;">miza este </span><span style="font-size: 16px;">aceeași mare cină a omului cu Dumnezeu. Iată cît de importantă este această întîlnire dintre om și Dumnezeu, cît de importantă este valoarea praznicului, în special a sfintei liturghii. </span></div><div><span style="font-size: 16px;">Ei, cum ar fi ca o parte dintre invitații la nunta cerească să se scuze, motivînd că ei au celebrat-o cu două săptămîni mai devreme? Va fi fost prezent, sau nu Dumnezeu la ceremonia făcută </span></div><div>de ei <span style="font-size: 16px;">după mintea și calculele lor? Noi nădăjduim că da... că încă ne mai rabdă această indolență. </span></div><div><span style="font-size: 16px;">Argumentele unor teologi, că ”timpul nu există la Dumnezeu”, sînt lipsite de înțelegere a noțiunii filosofice și teologice a timpului, adică a timpului sacru, cu toate atributele și dimensiunile lui, și, de aceea, sînt frivole și fără substanță.</span></div><div><span style="font-size: 12pt;">Mda, poate că Dumnezeu Își mai face încă pogorămîntul pentru ambele părți ale Bisericii Ortodoxe, scindate de chestiunea calendarului, trimițînd Duhul Său Sfințitor și unora, și altora, pentru nevinovăția și rîvna curată a celor ce nu se vor fi făcut responsabili direcți de marele păcat al sciziunii. Dar în ce măsură se poate face cel păcătos vas al harului, cînd sufletul său este distorsionat de păcatul nepocăit și, poate, chiar </span><span style="font-size: 16px;">neconștientizat</span><span style="font-size: 12pt;">? Știm că într-o foarte mică măsură: vasul murdar, vasul găurit, vasul rupt sau corupt nu poate ține multe vreme fluidul luminii. Dumnezeu poate fi darnic, dar harul nu rămîne în sufletul orb și nepocăit. Așadar, oare în ce măsură și pînă cînd mai rabdă Dumnezeu această sciziune? </span></div><div><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div><span style="font-size: 12pt;">R</span><span style="font-size: 12pt;">arele discuții din România pe tema calendarului sînt extrem de superficiale și </span><span style="font-size: 16px;">expediate</span><span style="font-size: 12pt;">, cu argumente (și teologice, și științifice) destul de simpliste, dacă nu chiar șubrede și conjuncturale. </span><div><div><span style="font-size: 12pt;">Este adevărat că în România, practic, nu se găsesc materiale serioase pe tema calendarului, și textele accesibile pe această temă se limitează la articole de maxim două-trei pagini. Totuși, subiectul este de mare importanță pentru teologi, care ar trebui să recurgă la astronomi specializați în chestiunea aceasta a calendarului, ca să o înțeleagă. Dar asemenea astronomi nu prea găsești în România, căci tema e extrem de îngustă, ”neproductivă” dpdv științific, extrem de complicată, și mai e și incomodă politic!</span></div><div><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div><span style="font-size: 12pt;">Știu foarte bine că nu o putem rezolva, și nici măcar pune oficial în discuție, în pripă și că este o chestiune foarte dificilă, din punct de vedere ecleziologic mai ales. Dar să ne aducem măcar aminte de ea, să o putem pe lista chesiunilor nerezolvate din agenda noastră de lucru, să lansăm discuții și dezbateri constructive pe această chesriune! E mai greu decît de organizat o masă de protocol și cîteva discursuri bombastice pentru presă, dar merită! Căci este viitorul nostru în joc. </span></div><div><p></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Materiale stiintifice serioase demonstrează că dpdv astronomic, calendarul Iulian este mult mai apropiat de realitate. De-a lungul secolelor, după aparitia calendarului Gregorian in Occident, in Rusia s-au organizat nu puține întruniri ale academiilor de științe, care, împreună cu oamenii calificați ai Bisericii, au analizat această problemă complicată, pentru a evalua oportunitatea adoptarii noului calendar si corectitudinea astronomică a acestuia. Au existat ”Comisii pentru calendar” care au activat ani de zile, acestea antrenând cele mai luminate minți ale epocii (ca savantul Dmitri Mendeleev, care a avut o mare contribuție în chestiune). Concluzia a fost că Iulianul este mult mai apropiat de realitatea astronomică și mai practic. Se găsesc multe materiale bisericești si stiintifice pe tema aceasta, biblioteci intregi cu sisteme astronomice de masurare a timpului, comparatii dintre acestea după diverse criterii... E o știință complexă, un subdomeniu al astronomiei pe care foarte puțini specialiști îl stăpânesc. </p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Iată o mostră din această vastă bibliografie: <a href="https://smekni.com/a/331056/o-starom-i-novom-kalendarnom-stile/?fbclid=IwAR11X29E15-ZAgTZ4uHxOtCmSHV6CoChryVrZojihMHqzxGN4pFTTdsZkSk">О старом и новом календарном стиле, Петрова Н. Г. (Despre stilul calendaristic vechi și cel nou, de N.G. Petrovna)</a></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">Iată și ceva în engleză, publicat pe situl Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși:</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><a href="https://spzh.news/en/istorija-i-kulytrua/76654-kalendarnyje-boi-ili-dostupno-o-julianskom-i-grigorianskom-kalendaryah?fbclid=IwAR3PAazn_k2N-F-7jlE9ZZiSniDHw1aPn1bzkUIzI1XZwtq81Q0PswsNZh4">Calendar battles or about Julian and Gregorian calendars in stark terms, 18 January 2021, Archpriest Vladimir Dolgikh</a></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">... care, apropo, are și o versiune în limba română, cu traducerea studiului respectiv în românește:</p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: Liberation Serif, Times New Roman, serif;"><a href="https://spzh.news/ro/istorija-i-kulytrua/76654-kalendarnyje-boi-ili-dostupno-o-julianskom-i-grigorianskom-kalendaryah?fbclid=IwAR3PAazn_k2N-F-7jlE9ZZiSniDHw1aPn1bzkUIzI1XZwtq81Q0PswsNZh4">Bătălii calendaristice sau De la calendarul iulian la calendarul gregorian, 24 ianuarie 2021, Prot. Vladimir Dolghih</a></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">Din păcate, mulți astronomi consideră calendarul Iulian un ”medievism” în sensul prost al cuvîntului, ceea ce total fals. Am vorbit cu unii astronomi cu experiență și... am fost dezamăgită de necunoașterea lor in această problemă. In română nici nu se găsesc materiale substanțiale pe tema asta, chiar și Biserica pe stil vechi nu a publicat decît broșuri foarte sumare pe tema asta, mai degrabă apologetice și care nu abordează subiectul dpdv astromomic, ci iar în Vest, unde, oricum, Ortodoxia nu e la ea acasă, bibliografia pe această temă nu e ușor accesibilă. Căci ideologiile dictează, iar teologii noștri nu au la ce specialisti autohtoni să recurgă. Așa că traducerea unor asemenea texte ar trebui să fie o chestiune urgentă...</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">Spre exemplificare, traduc un fragment din studiul intitulat ”Despre calendarul vechi și cel nou” de N.G. Petrova, publicat pe portalul-bază de date cu lucrări științifice ”Mir znanij”:</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">”<i>Astronomul A.A.Belopolski a amintit că savanți, precum astronomul rus F.A. Bredihin, astronomul american Simon Newcomb și istoricul rus V.V. Bolotov au demonstrat în mod repetat superioritatea calendarului iulian. (...) Vorbind de aspectul științific al problemei calendarului, Iușkov observă că ”multă lume crede sincer că cei ce preferă stilul vechi o fac din ignoranță sau pentru că aparțin de creștinii pe stil vechi. Mulți dintre cei ce se consideră ”oameni bine școliți” cred că sistemul calendarului gregorian este ultimul cuvînt al științei, o apoteoză a geniului omenesc. Iușkov observă că, în privința preciziei calendarelor, calendarul poetului și matematicianului persan Omar Khayyam este mai precis decît cel gregorian. În plus, reforma calendarului gregorian a eliminat din calculul timpului 10 zile, ceea ce toate celelalte reforme ale calendarului, de pînă atunci, reușiseră să evite. Din acest motiv calendarul gregorian nu permite o numărătoare continuă a zilelor. Și, ceea ce e cel mai important, reforma nu avut sens, pentru că nu și-a atins scopul: acela de a lega echinocțiul de o dată fixă. La fel ca în calendarul iulian, echinocțiul se deplasează către luna ianuarie, dar este adevărat că mai lent. De aceea, în calculul pascaliilor după stilul nou, la fel ca și după stilul vechi, nu se folosește data echinocțiului astronomic, ci o dată convențională: 21 martie. In concluzie, calendarul iulian - susține Iușkov - chiar dacă nu ține foarte precis socoteala anilor, în schimb, fiind mai simplu și mai comod, ține foarte precis socoteala zilelor. Pe cînd despre calendarul gregorian nu se poate spune nici una, nici alta”. </i><span style="font-size: 12pt;">(<a href="https://smekni.com/.../o-starom-i-novom-kalendarnom-stile/">О старом и новом календарном стиле, Петрова Н. Г</a>.)</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><br /><br /></p></div></div></div></div></div></div></div></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com15tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-64129054038593884622021-04-23T22:08:00.001+03:002021-05-04T20:38:32.240+03:00Pasivismul civic al creștinilor: dovadă de smerenie sau de trădare?<p> <b style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 14pt;">- Replică la cuvîntul unui vrednic părinte -</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">Publicat <a href="https://www.activenews.ro/opinii/Pasivismul-civic-al-crestinilor-dovada-de-smerenie-sau-de-tradare-Replica-la-cuvantul-unui-vrednic-parinte-despre-Cazul-Foisor-166448?fbclid=IwAR31_LaD6O4gjPJ1zn_xHIbGOApFu5bzYJ4yS4-TK1EfQ8IqqfqwLQ1zL1g">miercuri, 21 aprilie 2021 pe platforma ActiveNews</a></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">și preluat de <a href="https://stiripebune.com/2021/04/21/pasivismul-civic-al-crestinilor-dovada-de-smerenie-sau-de-tradare-replica-la-cuvantul-unui-vrednic-parinte-despre-cazul-foisor/">https://stiripebune.com/2021/04/21/pasivismul-civic-al-crestinilor-dovada-de-smerenie-sau-de-tradare-replica-la-cuvantul-unui-vrednic-parinte-despre-cazul-foisor/</a> și de <a href="https://ganduridinortodoxieweb.wordpress.com/2021/04/22/cazul-foisor-pasivismul-civic-al-crestinilor-dovada-de-smerenie-sau-de-tradare-replica-la-cuvantul-unui-vrednic-parinte-despre/">https://ganduridinortodoxieweb.wordpress.com/2021/04/22/cazul-foisor-pasivismul-civic-al-crestinilor-dovada-de-smerenie-sau-de-tradare-replica-la-cuvantul-unui-vrednic-parinte-despre/</a></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><b>O predică oportună, echilibrată și curajoasă</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></p><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="font-size: 12pt;">Este oportună, curajoasă și foarte importantă mărturisirea părintelui Tudor Ciocan despre evacuarea abuzivă a Spitalului de Ortopedie de la Foișor, despre experiența sa deosebită de preot de spital. Subtile sînt observațiile legate de imoralitatea tehnocraților care ne conduc, despre abuzurile și lipsa de compasiune a celor de la putere, despre ispita satanică de alegere a răului în condiții de dictatură, despre pretinsul bine social și individual, impuse cu forța, despre criteriile obscure de numire a directorilor de instituții medicale, precum și toate celelalte observații duhovnicești asupra ”mirajelor” și ”coșmarurilor” pe care le trăim de un an și ceva. Sînt importante și dătătoare de speranță îndemnurile sfinției sale la rugăciune, pocăință și apropiere de Dumnezeu, adresate enoriașilor, în primul rând, și societății noastre creștine.</span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://lh3.googleusercontent.com/--lvo9KJ2x_s/YIMZ0nui-lI/AAAAAAAAEdw/m0fymlPkkWMpIZjpF2CsrG-3zA8EDrSMwCLcBGAsYHQ/image.png" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" data-original-height="358" data-original-width="637" height="225" src="https://lh3.googleusercontent.com/--lvo9KJ2x_s/YIMZ0nui-lI/AAAAAAAAEdw/m0fymlPkkWMpIZjpF2CsrG-3zA8EDrSMwCLcBGAsYHQ/w400-h225/image.png" width="400" /></a></div><p></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Toate acestea au fost rostite într-o predică intitulată ”</span><span style="font-size: 12pt;"><i>Dezvăluiri șocante despre incidentul de la Spitalul de Ortopedie Foișor</i></span><span style="font-size: 12pt;">” (https://www.youtube.com/watch?v=v17Zh-fo4Qk) și postată pe 13 aprilie pe canalul youtube </span><span style="font-size: 12pt;"><i>Calea Spre Mântuire</i></span><span style="font-size: 12pt;">. Înregistrarea a întrunit fulgerător peste șapte milioane de vizualizări și comentarii nu multe, dar exclusiv pozitive.</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Middle-class-ul ortodox românesc și pasivismul social</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Totuși, adresîndu-se tinerilor și generațiilor medii din așa-numitul ”</span><span style="font-size: 12pt;"><b>middle-class” românesc</b></span><span style="font-size: 12pt;"> - publicul său preponderent -, părintele descurajează explicit acțiunea socială deschisă și mărturisirea publică în cetate (adică ”ieșitul în stradă”), invocând pericolul compromiterii acestor mișcări de către provocatori și labilitatea maselor, gata de a trăda, ca în momentul aclamării glorioase a lui Hristos la Intrarea în Ierusalim, deturnată imediat de vinderea din Săptămâna Patimilor. (Comparația surprinde just labilitatea maselor, doar că fenomenologia acestora este mult mai complexă și nu poate fi expediată așa, dar nici nu este foarte potrivită, căci protestele stradale, în oricare dintre formele lor actuale, nu includ defel momente de ”glorificare regală” - nici pentru cei mai înveterați oratori, care se expun unor riscuri multiple cu aceste ocazii). Totuși, acestea sînt argumentele pe care părintele le invocă pentru a susține că ”Hristos n-a îndemnat la forma asta de manifestare”, ci doar la rugăciune, post și pocăință, ca singure arme eficiente atît pentru mîntuirea individuală, cît și pentru salvarea din marile crize politice și sociale, precum cea actuală.</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Perpetuarea unei neînțelegeri în gîndirea teologică poate fi periculoasă</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"></span><span style="font-size: 12pt;">Scriu toate acestea nu pentru a căuta nod în papură într-o alocuțiune, în linii mari, foarte bună și necesară - departe de mine acest impuls -, ci deoarece constat perpetuarea unei neînțelegeri în gîndirea și practica teologică contemporană de la noi, neînțelegere care poate fi, pe termen mediu și lung, duhovnicește periculoasă. Și, cum ea se perpetuează de peste douăzeci de ani, cred că a sosit timpul să v</span><span style="font-size: 12pt;">orbesc despre ea.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Bune sînt postul, rugăciunea și pocăința pentru curățirea și înluminarea ființei, dar curățirea aceasta se face atît în vederea unirii cu Hristos (obiectiv esențial), cît și a acțiunii în folosul semenilor - obiectiv secundar, dar fără de care noi, mirenii, nu ne mîntuim. Așa că să îndemni creștinii mireni, locuitori și activi în cetate, cu joburi și, eventual, cu familii, adică oameni cu viață socială normală, la luptă împotriva nedreptății doar prin post și rugăciune, atunci cînd țara e încolțită dinăuntru și dinafară, înseamnă să-i încurajezi la pasivism civic și lașitate, iar, din punct de vedere duhovnicesc, să-i încurajezi în părerea de sine. Acești oameni activi din Biserică nu sînt călugări și nici duhuri fără trup, ca să nu mănînce. Și așa cum preoții nu-i descurajează să meargă la serviciu ca să-și cîștige pîinea cea de toate zilele ori să învețe pentru examene la școlile lumești și să se integreze în societatea actuală, cu toate tarele ei, la fel nu este normal ca tinerii să fie descurajați să lupte, cu armele luminii (dintre care prima este cuvîntul mărturisitor), pentru recuperarea normalității sociale, adică pentru cîștigarea pîinii sufletului, care este Libertatea. Libertatea exercitării demnității omenești individuale și colective, a patriei, a Bisericii și credinței.</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Cei care ies pașnic în stradă fac însăși voia lui Dumnezeu</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Cei care ies pașnic în stradă, din mai 2020 și până acum, spre a da pe față abuzurile dictatoriale împotriva patriei și credinței, cei care compun și susțin memorii către guvernanți și alte acțiuni civice adresate conducerii țării pentru responsabilizarea acesteia față de poporul pe care trebuie să-l slujească, aceștia fac însăși voia lui Dumnezeu și pe Hristos îl mărturisesc!</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Cine a fost măcar odată la aceste manifestări ale libertății, a simțit că, în ciuda hăituielii din partea autorităților, Hristos este cu ei, în mijlocul cetății, alături de mărturisitori, și că El Însuşi este Cel care îi inspiră. (Chiar dacă printre ei apar și provocatori, cum avertizează părintele, este acesta un motiv să ne temem, până la a renunța la mărturisire? Există metode civilizate de a ne feri de aceștia. Oare în Biserică nu au apărut mereu și provocatori, de la Iuda la Arie și la falșii profeți de ieri și de azi? Renunțăm atunci la Biserică de frica acestora?).</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Civismul sfinților Bisericii</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Sfinții cei mari nu s-au ascuns după deget, ci au fost exemple de responsabilitate civică în cetate, cu prețul vieții. Sf. Ioan Gură de Aur a reacționat public și civil la nedreptățile Eudoxiei, și nu doar prin post și rugăciune. Cu alte cuvinte, i-a spus împărătesei verde în față că îi împilează pe supuși și că face o nedreptate strigătoare la cer. Cuv. Vasili Blajenîi (cel Nebun intru Hristos) a reacționat critic deschis la atrocitățile lui Ivan cel Groaznic, amendîndu-i abuzurile și luînd apărarea poporului, cu consecințele de rigoare. Exemplele de civism ale drepților Bisericii sînt nenumătate, căci responsabilitatea creștină o subsumează pe cea civică și nu o exclude, iar curajul și abnegatia drepților dovedeau că în spatele virtuților civice se află dragostea de semeni, susținută de armele ascezei și rugăciunii.</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Preoții unioniști au riscat pentru cauze civice</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"></span><span style="font-size: 12pt;">Preoții unioniști și luptători pentru românism din secolele trecute au mărturisit cu crucea în mînă și au riscat pentru cauze civice, patriotice și naționale, și nu au stat doar în post și rugăciune cînd țara </span><span style="font-size: 12pt;">ardea. Ei au ”ieșit în stradă”, în piețele publice, în agore, pe toate fronturile istoriei, și aşa au făcut Unirea de la 1859 și pe cea de la 1918, aşa au păstrat românitatea și Ortodoxia, cînd a citi și tipări în românește era un delict din punctul de vedere al stăpînirilor vremelnice. Nu ascultarea de puterea străină, asupritoare de neam și credință, le era modelul și virtutea! Aceea este fariseica ascultare, iar capul plecat, cerut poporului de autorități cu asemenea ocazii, nu este pocăință, ci colaboraționism cu dușmanul, nu e smerenie evanghelică, ci servilism potrivnic lui Dumnezeu.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Egoism sub masca smereniei</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Creștinii trăitori în lume nu trebuie să fie neapărat mari asceți ca să se mîntuiască, nu trebuie neapărat să-și ia modele pe Cuv. Antonie cel Mare sau alți sfinți ai pustiei (modele periculoase de urmat </span><span style="font-size: 12pt;"><i>ad litteram</i></span><span style="font-size: 12pt;">, mai ales pentru mireni), dar trebuie să dovedească mereu grijă și dragoste față de aproapele, implicit față de comunitate, îmbinînd viața mistică și ascetică cu acțiunea socială și cu responsabilitătile familiale și profesionale, cu discernământ duhovnicesc și după măsura fiecăruia. Doar aşa ne putem feri de egoismul ascuns sub masca cuvioșeniei și putem crește duhovniceste. Trebuie să ne arătăm cetățeni curajoși, patrioți și responsabili, atunci cînd țara și societatea o cer. Condiția de creștin și mai ales de creștin practicant nu o exclude pe cea patriotică, ci dimpotrivă, aduce obligații suplimentare. Dumnezeu îi iubește curajoși și Duhul Sfânt este Cel care-i apără și îi inspiră, dar care le dă și măsura potrivită.</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Creștinii nu au voie să-și astupe urechile la suferința aproapelui</b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Altminteri, creștinii practicanți, dacă își limitează ”practica” la post și rugăciune, astupându-și urechile la gemetele de suferință ale aproapelui (vezi tragediile din spitale și alte abuzuri de acest fel!), pot cădea ușor în ipocrizie, părere de sine, răceală sufletească și fariseism. Căci și fapta civică și patriotică, spre a fi trainice și bine așezate, se clădesc, până la urmă - de la sfetnicul voievodal Daniil Sihastrul citire - pe sfat duhovnicesc și asceză, dar nu se limitează la rugăciune. Biruințele lui Ștefan cel Mare certifică validitatea acestei căi în istorie, istoria fiecărui popor ortodox are astfel de exemple ale conlucrării sfinților asceți și a sfinților voievozi întru aceeași cauză creștină și națională. Exemplele acestei colaborări mîntuitoare sînt numeroase în viața Ortodoxiei, din Bizanț - care a elaborat și o întreagă doctrină de teologie politică în acest sens - până în Evul Mediu Târziu și chiar în modernitate.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">”Ora et labora” - munca și rugăciunea - este legea duhovnicească a mîntuirii, atît în mănăstire, cît și în lume, numai că în lume la ”muncă” se adaugă și responsabilitatea socială, adică grija față de aproapele, poruncă evanghelică esențială pentru mîntuire. </span><span style="font-size: 12pt;"><b>Mărturisirea creştină publică a implicat întotdeauna și o latură de civism</b></span><span style="font-size: 12pt;">. Altminteri, mai ales pentru creștinii mireni, apar înșelarea și iluzia că pot face totul doar prin rugăciune, ori insensibilitatea față de aproapele, care e moarte sufletească.</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><b style="font-size: 12pt; text-align: left;">Ioan Botezătorul - prototipul civismului creștin</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Chiar marele Ioan Botezătorul, cel așezat în stînga Pantocratorului din icoană, nu a fost arestat și condamnat pe motive religioase, ci pentru mărturisirea publică sonoră, din cetate în cetate, a nedreptăților morale ale stăpînitorilor vremii. Și i s-a socotit, în vecii vecilor, ca mărturisire a lui Hristos! Acesta trebuie să fie </span><span style="font-size: 12pt;"><b>reperul civismului creștin</b></span><span style="font-size: 12pt;"> din toate timpurile.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;">Iată și un exemplu contemporan, deconcertant pentru puritanii adepți ai rugăciunii fără acțiune socială. Primul președinte al Republicii Cipru independente a fost un arhiereu, Arhiepiscopul Makarios al III-lea, care a făcut politica dezrobirii de sub jugul colonial a țării sale, atunci când nu mai avea cine să o facă, poporul fiind prea descurajat de asupritorii străini, prea lipsit de orizont și nădejde de izbăvire. Atunci când conducerea laică trădează, Biserica ia arma cuvîntului eliberator spre a îndemna poporul să se scuture de asupritori. </span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;">Ciprul modern s-a clădit pe acest </span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><b>magistral exemplu de slujire socială și patriotică a Bisericii.</b></span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"> Înțelegeți? Înțelegeți care rol al Bisericii s-a manifestat cu această ocazie? Cel al mărturisirii sociale și al eliberării, chiar în sensul laic al termenului, căci sensul spiritual al cuvîntului ”mîntuire” îl subsumează pe cel pământesc. </span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Biserica e datoare să facă politică spre binele țării,</b></span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"> atunci cînd celelalte conștiințe ale poporului sînt adormite sau au făcut compromis cu dușmanul.</span></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;">Căci</span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><b> unde este greul, acolo este și Hristos</b></span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;">, și acolo trebuie să fie și creștinii, dacă vor să fie lumina care nu poate fi ținută sub obroc, dacă vor să fie sarea pămîntului. Căci asta ne-a poruncit însuși Hristos să fim! Iar toți ce nu sînt așa, căldiceii, scuipați vor fi din gura lui Dumnezeu! Scris este în cuvântul... Apocalipsei! De ce așa? Pentru că rece le-a rămas inima la suferința și durerile semenilor, când Dumnezeu ne îndeamnă la milă și empatie. Căci legea empatiei este legea supremă după care ne judecă Dumnezeu, dincolo de orice confesiune doctrinară.</span></span></span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><b>Fapta civică înseamnă lucrarea virtuților</b></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;">Bună este rugăciunea și esențială, dar când casa îți arde pui mâna pe găleata cu apă și pe furtun, iar nu pe Ceaslov, și cînd pruncul îți cere lapte, îi dai lapte și nu te apuci de metanii, ispitindu-L pe Dumnezeu! Să nu ajungem asemenea gospodinei din snoava drobului de sare a lui Ion Creangă, ori asemeni babei care se piaptănă când satul arde! Căci fapta civică înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decît lucrarea virtuților și conduita după Fericirile Evanghelice, ca faptele păcii și ale dreptății, care nu fără risc și durere se făptuiesc, dar fără de care nu ne mîntuim! Mult se vorbește în Biserică de ascultare și pocăință, și este bine, dar prea puțin de virtuți, și mai ales de cele active! </span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><i><b>Ora et labora </b></i></span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><b>înseamnă</b></span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;">, cel puțin pentru mireni, nu doar ”împletitul nuielelor” și bătutul metaniilor, ci și</span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"> </span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><b>faptă mărturisitoare și rugăciune lucrătoare, a cărei rectitudine tot în faptă se recunoaște</b></span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;">!</span></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #030303;"><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></span></p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-29221158429995270162021-04-02T18:06:00.015+03:002022-06-26T23:24:39.894+03:00PĂDURE SMART = PĂDURE CONTROLATĂ, SMART CITY = LAGĂR DIGITAL?<p> Apărut duminică <a href="https://www.activenews.ro/opinii/PADUREA-5G.-PADURE-SMART-%3D-PADURE-CONTROLATA-SMART-CITY-%3D-LAGAR-DIGITAL-166090?fbclid=IwAR2mm2UhtxwmVDOTXYezrB1Qzr20Wd2HtAmBPc2cA5bIZNf8KVw0k8P-3Y4">4 aprilie 2021 în ActiveNews/opinii</a>, cu titlul ”<b>PĂDUREA 5G. PĂDURE SMART = PĂDURE CONTROLATĂ, SMART CITY = LAGĂR DIGITAL”</b></p><p><b><br /></b></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-U9jhQQGCIkU/YGcx8TWWsBI/AAAAAAAAEdI/tt-XLPSUnCk3-itZFkCX-eQ46oIAEu6KwCLcBGAsYHQ/s900/padure-smart%2BVF.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><br /></a><a href="https://1.bp.blogspot.com/-U9jhQQGCIkU/YGcx8TWWsBI/AAAAAAAAEdI/tt-XLPSUnCk3-itZFkCX-eQ46oIAEu6KwCLcBGAsYHQ/s900/padure-smart%2BVF.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><br /></a><a href="https://1.bp.blogspot.com/-U9jhQQGCIkU/YGcx8TWWsBI/AAAAAAAAEdI/tt-XLPSUnCk3-itZFkCX-eQ46oIAEu6KwCLcBGAsYHQ/s900/padure-smart%2BVF.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="506" data-original-width="900" height="225" src="https://1.bp.blogspot.com/-U9jhQQGCIkU/YGcx8TWWsBI/AAAAAAAAEdI/tt-XLPSUnCk3-itZFkCX-eQ46oIAEu6KwCLcBGAsYHQ/w400-h225/padure-smart%2BVF.jpg" width="400" /></a></div><span style="font-family: inherit;">Voi înghițiti gălușca asta otrăvită, mînjită cu sirop progresist? Eu nu. Pentru că știu că inteligență artificială înseamnă control. Adică cedarea controlului proprietății tale nu se știe cărei entități, pe care, de cele mai multe ori, nu o cunoști. Iată în ce mod perfid dorește Vodafone sa foloseasca 5g + inteligența artificială! Pentru a prelua sau ceda nu se stie cui controlul padurilor României? Mai precis, este vorba de <b>proiectul ”Prima pădure smart din România”</b>, dezvoltat de Vodafone sub pretextul combaterii defrișărilor ilegale și prezentat într-un filmuleț documentar, pe <a href="https://www.youtube.com/watch?v=xsgbyQSDaIc">canalul youtube al companiei</a>. Proiectul, care e un pretext pentru creșterea nejustificată a suprafeței de acoperire Vodafone 5G în arii nelocuite, deci care ar trebui să rămână nepoluate radiativ, a fost prezentat în termeni exclusiv laudativi pe diferite platforme oficiale, precum <a href="http://www.connect.ro/2021/04/02/vodafone-anunta-prima-padure-inteligenta-din-romania/">connect.ro</a>, <span style="text-align: left;"><a href="https://alephnews.ro/guvern/prima-padure-smart-din-romania-cum-reuseste-sa-combata-defrisarile-ilegale/">alephnews.ro</a></span><span style="text-align: left;">, dar și de marele nostru frate </span><a href="http://www.stiri-covid19.eu/prima-padure-smart-din-romania-cum-reuseste-sa-combata-defrisarile-ilegale/" style="text-align: left;">www.stiri-covid19.eu</a><span style="text-align: left;">.</span></span><p></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Dezvoltat sub patalamaua campaniei de Digitizare a Romaniei, proiectul <b>Romania Digitală 3D</b>, important obiectiv strategic pentru 2021, în care s-au investit foarte mulți bani!</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Ignorînd total inteligența naturală a pădurii și a naturii - care va fi întotdeauna superioară omului rapace, îngust și pus pe jaf, ca și specialiștilor superficiali și unilateral dezvoltați, aflat la butoanele ministerelor de resort. Chiar vrem să omorîm tot ecositemul forestier pentru că nu știm să stopăm mafia locală și internațională a tăierilor ilegale? Specialiști pentru care gîndirea holistic-integrativă, inter- și transfisciplinaritatea sunt sloganuri de atras stipendii și acadele pentru gargara discursurilor publice, iar nu pârghii reale de dezvoltare durabilă a economiei, așa cum ar trebui.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Priviți schema logică de digitizare a pădurii, prezentată de Vodafone: </span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-OFwR3s6DqW8/YGcxvRmZFHI/AAAAAAAAEdE/YC6qMirHwj47xqxj2HzwPCqtI9nunytdACLcBGAsYHQ/s1280/Schema%2Bpadure%2Bdigitala.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="225" src="https://1.bp.blogspot.com/-OFwR3s6DqW8/YGcxvRmZFHI/AAAAAAAAEdE/YC6qMirHwj47xqxj2HzwPCqtI9nunytdACLcBGAsYHQ/w400-h225/Schema%2Bpadure%2Bdigitala.jpg" width="400" /></span></a></div><span style="font-family: inherit;"><br /></span><p></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><b><span style="font-family: inherit;">sunet potențial periculos -> monitorizare acustică -> conexiune life între device și cloud -> inteligența artificială recunoaște pericolul și anunță autoritățile</span></b></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Parcă văd că sforăitul ursului și boncăluitul cerbilor or să ajungă ”sunet potențial periculos”, ca și vreo doină jeluită de vreun cioban, dar nu și ciocnitul berilor mogulilor locali, aflați la vînătoare de mistreți, cînd autoritățile vor fi anunțate să dea shut down device-ului...</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Pentru o interdisciplinaritate reală (de trans- nu vorbesc, că aceasta are și o dimensiune mistică, discutabilă) este nevoie de cap și experiență, adică de expertiză reală - calități pe care birocrații ministerelor noastre strategice au dovedit în repetate ori, prin viu grai și prin fapte, că nu le au.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Ministerialii de la Comunicații, de la Mediu, Agricultură și Dezvoltare Rurală și din celelalte importante forumuri de resort nici nu sesizează că adjectivul ”smart” aplicat unui obiect sau sistem înseamnă ”control (de la distanță)” de către o entitate cibernetică, pe care cel mai adesea nu o cunoști și nu o poți controla. Control care poate extrem de ușor migra dintr-o mînă în alta, de la un stăpîn la altul, la fel de ușor ca un virus.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Ei ignoră că SMART CITY = CONTROLLED CITY, PĂDURE SMART = PĂDURE CONTROLATĂ. Controlată de cine? De un server? Care căror terți le transmite informația, care de cine sînt controlați? Nu vom ști niciodată cu precizie, dacă externalizăm acest control. Să lași sănătatea albinelor tale și a pădurii la discreția unui click, declanșat de un individ a cărui umanitate încă se cere demonstrată, este periculos și iresponsabil.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;"><br />Nu sîntem împotriva progresului și a digitizării mecanismelor economice și administrative, acolo unde acestea se desfășoară după modele algoritmizabile și prezintă cantități mari de date de prelucrat, și unde factorul uman nu este decisiv. Dar... unde factorul uman nu este decisiv? E greu de răspuns, chiar cînd este vorba nu de cultură și arte, ci de ample procese economice și industriale. Căci factorul uman apare, practic, pretutindeni, și rezolvă intuitiv, nealogitmizat, conflicte și blocaje pe care mașinile uneori nu le pot rezolva. Ați auzit de erori în circuitele combinaționale? Dar de teoria propagării erorilor? Dar de sensibilitatea acestor circuite față de fluctuațiile de curenți și microcurenți cu care sînt alimentate, așadar față de fluctuațiile electomagnetice, interacțiunile cu alte cîmpuri ambientale etc? Dar de căderi ale rețelei internet, defectări de sateliți, căderi de tensiune, în fine, șobolani care rod cablurile de alimentare ale serverelor? Toate aceste premise de eroare sînt vaste, nu sînt fanteziste, ci au precedente, și tot factorul uman este cel care le rezolvă cel mai eficient și mai repede. Dar de inventatori bătuți de roboții pe care i-au inventat ați citit doar în romanele sci-fi de la începutul secolului XX? Ba iată că au apărut astfel de cazuri chiar anul trecut, în 2020, consemnate de presă, cu videourile tragi-comice aferente.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Așadar, această digitizare trebuie făcută cu cap, după analize temeinice, și să nu fie urmată în nici un caz de înlăturarea mijloacelor de monitorizare alternative, tradiționale, adică a factorului uman.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit; text-align: left;">Este foarte important să înțelegem pericolele ascunse ale digitizării brutale a societății, a implementării mult lăudatei ”case inteligente”, adică înțesate de senzori RFID și înecate în radiații wi-fi nocive, care transmit perpetuu semnale despre funcționarea caloriferelor, apei, internetului și electrocasnicelor, eventual și date despre sănătatea locatarilor, monitorizată cu diferiți senzori, adică nu se știe ce nu se știe unde. Astfel încît ”casa inteligentă” ajunge să ascundă, pe reversul monedei, ”stăpînul neinteligent”, prostia omenească. Cu "orașul inteligent", înțesat de camere de supraveghere, dotate cu funcții de recunoaștere facială, montate acum peste tot și interconectate cu antenele de telecomunicații de ultimă generație, despre care primăria nu ne spune nimic, este și mai grav și și mai puțin controlabil. ”Lagărul digital” ar fi sinonimul ”orașului smart”.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Lumea poate crede că această digitizare înseamnă progres, și chiar este progres, dacă este făcută cu discernămînt și într-un acord strîns cu beneficiarul. Nimeni nu are chef să stea ore în șir la cozi la ghișee și să se plîngă că funcționara nu îi găsește dosarul de la forțele de muncă, de la ANAF etc. Dar cele mai multe dintre acestea s-au digitizat de ani buni, bilanțurile contabile se depun de multă vreme pe internet, chiar dacă procedurile de achiziție a semnăturii digitale sînt complicate și enervante. Este, totuși, un progres. Dar nu asta e inteligența artificială! Aceasta este gîndită să asigure ingerințe mult mai intruzive în medii necunoscute, bazate pe autoadaptare și autoînvățare, pe generare de algoritmi noi de către mașină... lucruri utile în exploararea fundului de oceane, spațiului cosmic, a craterelor de vulcane, chiar a organismului omenesc, pentru diagnostice sau intervenții de mare precizie, și multe altele. Dar, mergînd pe această direcție, digitizarea poate însemna foarte bine, și am văzut-o deja, renunțarea de facto la dreptul de proprietate asupra entităților supuse digitizării și aventurarea într-un ocean al pirateriei digitale fără control, o piraterie acoperită uneori de fațade legale, ascunse în stufoase contracte, o piraterie cu ștaif, corporatistă, cu atît mai periculoasă decît găinăriile neaoșe!</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Și mai înseamnă această macro-digitizare eliminarea dimensiunii umane din toate procesele implicate, decerebrarea și dez-animarea, adică dez-suflețirea lor (eliminarea coordonatei sufletești și umane, care contează nu doar în activitățile umaniste, dar și într-o banală contabilitate și în proiectarea inginerească). Această macro-digitizare este un experiment nu doar tehnologic, ci mai ales social, căci tehnologia îi deservește pe oameni și reglează relațiile dintre ei, un fenomen cu consecințe imprevizibile, pe care le putem citi în distopiile fantasmagoric-științifice ale scriitorilor futurologi, ca George Herbert Wells, și care cel mai adesea au iz de coșmar. Dar nu cred că electroniștii de la butoanele țării au sinapse și un organ sufletesc suficient de dezvoltat ca să simtă și să înțeleagă aceasta. De aceea, ei trebuie ajutați.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">De ce trebuie ca România să aibă ”potențialul de a fi economia digitală cu cea mai mare creștere din Europa”, cum declara pe 16 octombrie 2020 junele președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Sabin Sărmaș, în cadrul forumului Eurosfat 2020? De ce oare celelalte state ale Europei, alea la care ne uităm cu jind și de la care încercăm să ne luăm noțite, nu se grăbesc să o facă? Oare, pentru că guvernanții noștri dîmbovițeni dispun de un prea slab potențial de inteligență naturală, cel mai slab pe care l-a avut vreodată ocîrmuirea țării acesteia, potențial de care vor să de debaraseze, rușinați, ca de un membru uscat și schilod, spre a-l înlocui cu un cap lucios de plastic, animat de un circuit integrat de ultimă generație? Un cloud de nanoboți, un neuralink, ceva, pentru susținerea intelecturilor rahitice? Iarăși ne grăbim la gâsca la abator?</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Și, cum gura păcătosului adevăr grăiește, același președinte Sabin Sărmaș, junele inginer electronist de formație și penelist din convingere, declara explicit și emfatic: ”<i>avem un guvern smart, bazat pe politici europene</i>”. Adică un guvern controlat. De cine? Tot penelistul răspunde.</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">_______________________</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: inherit;">Ca anexă, comentariile cititorilor de pe <a href="https://www.activenews.ro/opinii/PADUREA-5G.-PADURE-SMART-%3D-PADURE-CONTROLATA-SMART-CITY-%3D-LAGAR-DIGITAL-166090?fbclid=IwAR2mm2UhtxwmVDOTXYezrB1Qzr20Wd2HtAmBPc2cA5bIZNf8KVw0k8P-3Y4">ActiveNews</a>, care spun multe:</span></p><p align="justify" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li>ASPENTER2002, <span style="text-align: left;">05.04.2021. </span><span style="text-align: left;">Ceea ce trăim nu e democrație ci satanism off-shore. Băieții cu off-shoruri care au acces la guvernări se freacă pe maini cu satisfacție in timp ce iși ingroașă conturile pe seama suferinței și necazurilor oamenilor de rând. Ceva trebuie schimbat fundamental în societate.</span></li><li><span style="text-align: left;">CYRUS1, </span><span style="text-align: left;">05.04.2021. </span><span style="text-align: left;">Dar trenurile incarcate cu lemn care pleaca din tara vor fi monitorizate cu AI? Sarpele trebuie lovit in cap ca sa moare nu in coada....Holzindustrie Schweighofer si cei care dau legi in favoarea mafiei lemnului...</span></li><li><span style="text-align: left;">ORIZONT, </span><span style="text-align: left;">05.04.2021. </span><span style="text-align: left;">E o forma persuasiva de spionaj , avand in vedere conectarea a tot felul de senzori la internet si va fi extrem de utila pentru persecutia celor care se vor retrage prin paduri din sistemul lui antihrist..</span></li><li><span style="text-align: left;">393, </span><span style="text-align: left;">05.04.2021. </span><span style="text-align: left;">Bineinteles si evident, hotii de lemn (adevaratii "stapani" ai padurii) vor avea la ei "un buton" (o telecomanda) cu care sa poata opri asa-numita "inteligenta artificiala" cat timp "au ei treaba" (adica pana taie tot). </span><span style="text-align: left;">De fapt, nu-i asa, adevarata miza a "inteligentei artificiale" este sa detecteze pe "infractorii" care vor fugi in munti, sa se ascunda in paduri de dictatura mondiala care deja "rasare"!... Ce nu stiu cei de la Vodafone (si oricare altii ca ei) este ca DUMNEZEU ESTE MAI MARE decat jucariile lor tehnologice, iar Dumnezeu ne va apara!! Vorba aceea: "NU mor caii cand vor cainii" (sau lupii). </span></li></ul><p></p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-2816934567027728942021-02-24T18:09:00.001+02:002021-02-24T22:15:51.899+02:00 Ce colcăie sub ”rinocerul biped” al Clotildei<p>Partea a doua a investigației asupra expoziției <span style="text-align: justify;">„Dincolo de canon. Noua sculptură azi”</span>, apărută în <a href="https://www.activenews.ro/opinii/Ce-colcaie-sub-rinocerul-biped-al-Clotildei-165418">Activenews.ro din 23 februarie 2021</a></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-ueg7Ugi90m4/YDZ5AzcwzlI/AAAAAAAAEbg/LU_wH5QcMpQu_-tc9c6e9K97hzu-VeC3ACLcBGAsYHQ/s300/Dincolo%2Bde%2Bcanon%2Bexpon.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="300" data-original-width="225" src="https://1.bp.blogspot.com/-ueg7Ugi90m4/YDZ5AzcwzlI/AAAAAAAAEbg/LU_wH5QcMpQu_-tc9c6e9K97hzu-VeC3ACLcBGAsYHQ/s0/Dincolo%2Bde%2Bcanon%2Bexpon.jpg" /></a></div><br /><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b></b>Continuînd <b>descifrarea mecanismelor din spatele expoziției </b><b>„Dincolo de canon. Noua sculptură azi”</b>, organizată de Primăria sectorului 1, 19 februarie-21 martie 2021, în cinstea Zilei Naționale Constantin Brâncuși, aflăm următoarele:</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Curatorii, inexistenți (cum spuneam în <a href="http://elena-dulgheru.blogspot.com/2021/02/teodor-baconschi-si-apofatismul.html">articolul din 21 februarie 2021</a>) prin viziune și capacitatea de acordare a conținutului la locul de amplasare și la evenimentul căruia îi este dedicată expoziția - funcție inerent curatorială -, totuși există. Se numesc Călin Stegerean (el) și Reka Csapo Dup (ea) și sînt actanți cu certificate în regulă ai vieții artistice românești. Conform comunicatelor publicate pe paginile primăriei organizatoare și ale Uniunii Artiștilor Plastici din România, el este cadru didactic la UNARTE, fost vicepreşedinte al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, fost director general al Muzeului de Artă din Cluj şi fost director general al MNAR, iar ea este sculptoriţă, membră în Consiliul director al Filialei Sculptură Bucureşti a UAP, doctor în Arte Vizuale, lector universitar la UNARTE, cu numeroase premii pentru sculptură, naționale și internaționale.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-gThia3b1DVk/YDZ5ds_cOYI/AAAAAAAAEbo/RbZI1x4I5McpNkjkj6ljzDrhi31aYV0SACLcBGAsYHQ/s375/Expo%2BSirena-hoit.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="285" data-original-width="375" src="https://1.bp.blogspot.com/-gThia3b1DVk/YDZ5ds_cOYI/AAAAAAAAEbo/RbZI1x4I5McpNkjkj6ljzDrhi31aYV0SACLcBGAsYHQ/s320/Expo%2BSirena-hoit.jpg" width="320" /></a></div><br />Deci doi profesori la UNARTE, membri ai UAP, sînt solicitați de Primăria sectorului 1 să organizeze o expoziție dedicată Zilei Naționale Brâncuși, o expoziție tematică, cu anvergură națională. În loc să adune cele mai reprezentative nume ale sculpturii românești, relevante pentru spiritul brâncușian - ceea ce nu e ușor deloc, din varii motive, necesitînd multă bătaie de cap organizatorică, dar ăsta-i specificul curatoriatului -, și să elaboreze un proiect expozițional clar, adecvat evenimentului, cei doi profită de condiția lor didactică și apasă pe buton, strigînd ”Adunarea!” propriilor lor studenți: Ce să expunem, domn profesor? Nu contează! Lucrarea de an sau ce aveți la îndemînă! E și mai simplu, e și mai ieftin și fără nici o bătaie de cap. Cam așa pare să se fi derulat toată pregătirea expoziției: fără nici o unitate tematică și stilistică. Altminteri nu s-ar fi explicat alăturarea pieselor monumentale cu iz de horror domestic, ca cele ce au scandalizat gura tîrgului și despre care am vorbit (femeia-rinocer, hoitul cu ochelari 3D și limbă spiralată carbonizată, sirena cheală liliachie cu pahar de șampanie în mînă), cu ludice statuete anodine cu aspect de bibelou cu forme rotunjite și șlefuite, produse din compozituri de marmură colorată, inspirate din măștile populare românești, respectiv de căpușorul personajului lui Gopo. Inadecvarea materialului prețios și atent lucrat la futilitatea lucrărilor de mici dimensiuni și cu ideatică sărăcăcioasă, dacă nu absentă, este o altă disfuncție, pe care curatorii ar trebui să o argumenteze.<p></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Elucubrațiile prezentate de organul de presă <a href="https://www.aktual24.ro/opinii-de-ev-mediu-ciolacu-pus-la-punct-de-un-reputat-critic-de-arta-adevaratul-mesaj-transmis-de-aceasta-statuie/">aktual24.ro din 19 februarie 2021, semnate de Ioana Hurdea</a>, privind pretinsa simbolistică de manifest ecologic a ”rinocerului cu țîțe”, sînt stupide pînă la cer și hilare de-a binelea. Aceasta citează pe un oarecare Hari Bucur Marcu, neexplicînd ce hram poartă, pescuit aleator de pe facebook (!!), care dă ”o posibilă interpretare a masejului pe care doreste sa il transmita tanarul care s sculptat „dracoaica goala”” (grafia aparține jurnalului și Ioanei Hurdea). Citiți și vă cruciți de stupizenia ridicată la pătrat a acestor enormități:</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">„<i>Unul dintre acesti artisti este Radu Tudor Panait (Panait Radu Tudor), nascut in 1985. Domnia sa a ales sa contribuie cu o sculptura intitulata ‘Cheap thrills’, care ne ofera imaginea unui rinocer cu corp de zeita, care are ambele cornuri de pe nas taiate, pe unul dintre ele tinandu-l in mana stanga. Este evident vorba despre o zeita decazuta din cer, imbelciugata de om si plina de gauri de mitraliera.</i></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i>‘Cheap thrills’ este o expresie idiomatica in limba engleza si inseamna o emotie modesta, produsa de ceva sau de cineva insignifiant. Fiind tanar si in viata, sculptorul Panait are posibilitatea sa marturiseasca de ce a ales tocmai acest titlu, dar eu nu sunt curios. Prefer sa speculez ca omul este un pasionat de muzica zilelor noastre, unde o piesa des difuzata la noi este cea a australiancei Sia, cu acelasi titlu, interpretata impreuna cu rapper-ul Sean Paul, luata de pe albumul This Is Acting, din 2016.</i></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i>In tot cazul, ideea de a da un titlu evocator de muzica unei lucrari de arta vizuala este o idee clasica, conventionala si profunda, in acelasi timp. Nici nu conteaza ca pentru un privitor titlul evoca o melodie, iar pentru altul alta melodie. Sau alte melodii</i>”. </p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-GPoozjX3v4g/YDZ5m-ABkCI/AAAAAAAAEbs/EAPyB8OhGhsgSHZQRtEEe-k2TFND0Qb5wCLcBGAsYHQ/s640/Dincolo-de-canon.-Noua-sculptura-Afis.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="508" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-GPoozjX3v4g/YDZ5m-ABkCI/AAAAAAAAEbs/EAPyB8OhGhsgSHZQRtEEe-k2TFND0Qb5wCLcBGAsYHQ/s320/Dincolo-de-canon.-Noua-sculptura-Afis.jpg" /></a></div><br />Ei, și, pe românește, ce are toată deversarea asta de prețiozități oligofren-nevertebrate cu prefectura, pardon, cu primăria Almandei Clotildei și cu Brâncuși? Evident, nimic. Facem expoziții ca să ne aflăm în treabă, pe criterii clientelare, că oricum n-avem a da seamă la nimeni, și oricum, ”poporul e prost și medieval”! Cam asta e numitorul comun al atitudinii care îi leagă pe Clotilde-Baconschi-Stegerean și a presei de cacialma din jurul lor.<p></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Mai interesant ar fi de investigat viziunea artistic-managerială a curatorilor, în speță a curatorului cu o mai marcată experiență de conducere. Presa menționează anumite litigii manageriale și de viziune în care Călin Stegerean a fost implicat în cadrul directoratului de la MNAR, nota mică primită la evaluarea anuală din 2017, urmată de contestația acestuia și de justificările MNAR, urmate de un proces intentat Ministerului Culturii și cîștigat, pînă la urmă, de numitul - scandal oglindit copios în presa generală și de specialitate a vremii. Din toate acestea nu ne interesează să sesizăm decît cîteva aspecte de fond, care să elucideze viziunea lui Stegerean față de modernismul românesc în genere și de Brâncuși în special, precum și față de exploatarea patrimoniului muzeistic în interesul propriu al muzeului. Tot în general. Criticul de artă Pavel Șușară ne va ajuta mult la aceasta.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;">În articolul din 5 august 2017, <i>Războiul pentru șefia Muzeului Național de Artă, condus o vreme de un clujean, continuă: nota 6.10 a fost una „generoasă”, Stegerean amenință cu proces</i>, din ziarul actualdecluj, autorul Mihai Prodan expune detaliat explicația criticului de artă Pavel Șușară, membru al comisiei care a evaluat activitatea managerială a lui Stegerean la Muzeul Național de Artă al României, dîndu-i un calificativ nesatisfăcător, soldat cu demiterea directorului din funcție (https://actualdecluj.ro/razboiul-pentru-sefia-muzeului-national-de-arta-condus-o-vreme-de-un-clujean-continua-nota-6-10-a-fost-una-generoasa-stegerean-ameninta-cu-proces/):</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">„Prezentarea generală a domnului Stegerean a fost una extrem de superficială, dovedind faptul că nu cunoaște patrimoniul Muzeului, că nu își prețuiește colectivul, că reduce totul la sine cu o superbie care poate crea suspiciuni. „Iată faptele”, ”, explică Pavel Șușară: „în calitate de membru al comisiei de reevaluare, am avut la dispoziție atât proiectul de management cât și raportul de activitate ale domnului Stegerean și, evident, după expunerea orală a domniei sale, lungă, prolixă si vag egolatră, i-am pus două categorii de întrebări, una cu caracter general, care privește viziunea, filosofia abordării patrimoniului MNAR, dacă îi putem spune așa, și una aplicată la promisiuni/realizări. În ceea ce priveste prima, am pornit de la observația ca<b> 90% din proiectele muzeului, si 100% din ceea ce s-a întâmplat în cele șase luni, sunt proiecte de artă contemporană care suprapun programul și obiectul legitim de activitate al MNAC</b>,<b> devenind, cumva, o galerie pasivă de expoziții temporare,</b> <b>unele luate de-a gata, si nu un actor care joacă dinamic cu propriul sau patrimoniu</b>”. În plus, adaugă Pavel Șușară, ”<b>în condițiile în care lipsește o componentă muzeală indispensabilă a fenomenului muzeal românesc, anume un Muzeu de Artă Modernă</b>, în care să se regăsească cea mai bogată secvență din istoria artei noastre, de la avangardele istorice si până astăzi, care cuprinde nume precum Brâncuși, Paciurea (...), Tuculescu (...) etc., pana la contemporanii care se înscriu în paradigma modernismului, <b>MNAR, singurul muzeu din București care detine un asemenea patrimoniu, în loc sa facă vizibil modernismul, intră pe acelasi culoar cu MNAC-ul</b>. <b>Evident că domnul Stegerean nu a răspuns nimic articulat</b>, a oferit exemplul expozițiilor din 2016, <i>Arta pentru popor, Peisajul francez </i>și cea privind restaurarea, iar când i-am amintit că acele expoziții sunt moștenite, nu fac parte din proiectul propriu, mi-a replicat că el, Călin Stegerean, este autorul lor de facto, iar fără el aceste expoziții nu ar fi arătat așa.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Când i-am adus aminte că <i>Artă pentru popor</i> are un curator extrem de competent, care lucrează la proiectul acesta de ani de zile, pe Monica Enache, el și-a asumat întreagă ,,arhitectură” (sic!) a expoziției, precizând că în variantă Monica Enache expoziția era nesemnificativă. Prima concluzie desprinsă de aici este o supraevaluare de sine și o depreciere, la limită disprețului, pentru colectivul de specialiști ai Muzeului.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">(...) L-am mai întrebat, apoi, <b>având în vedere că în 2016 s-au împlinit 150 de ani de la inscăunarea lui Carol I, dacă nu a luat în calcul organizarea unei expoziții cu nucleul colecției regale, pe care lumea nu o știe în datele ei concrete, măcar și pentru faptul că ea este fundamentul MNAR însuși. Răspunsul a fost că nu s-a gândit</b>.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;">Acum, <b>întrebările concrete: s-au refăcut depozitele? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b>S-a deschis librăria MNAR? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b>S-a deschis cafeneaua muzeului? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><u><b>Este vizitabilă </b></u><i><u><b>Cumințenia pămantului</b></u></i><u><b>, fiindcă s-a creat o întreagă isterie publică în ceea ce privește spațiul ei de expunere? Nu!</b></u></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><u><b>Este deschisă sală Brâncuși, se pot vizita lucrările care se găsesc incă în patrimoniul Muzeului? Nu!</b></u></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b>Pentru posturile care au rămas vacante prin demisia, suspectă, a unor specialiști ai muzeului s-au organizat concursuri pentru noi angajări? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b>Există explicații aprofundate în fiecare sală din expoziția permanență pentru familiarizarea publicului cu conținutul sălii, dincolo de etichetele cu autorii și titlurile lucrărilor? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b>Există câte un monitor în fiecare sală pe care să deruleze imagini sau secvențe de film documentare, pentru completarea informației directe? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b>Având în vedere că MNAR a pierdut peste o mie de lucrări, după aprecierea mea, prin retrocedări de colecții confiscate, s-a făcut vreo achiziție? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><b>Și-a exercitat Muzeul, în vreun caz, dreptul de preempțiune în legătură cu vreo lucrare de pe piață de artă? Nu!</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Și lista discuției ar putea continuă… <b>În aceste condiții, nota 6,10, pe care m-am străduit să i-o acord, a fost un gest de generozitate. Prezentarea generală a domnului Stegerean a fost una extrem de superficială, dovedind faptul că nu cunoaște patrimoniul Muzeului, că nu își prețuiește colectivul, că reduce totul la sine cu o superbie care poate crea suspiciuni. Cam astea ar fi faptele, dacă cineva are curiozități suplimentare, să solicite înregistrarea discuțiilor”</b>.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Și o explicație suplimentară foarte binevenită, de pe <a href="https://www.facebook.com/pavel.susara/posts/10209341543808192">pagina facebook a criticului Pavel Șușară</a>:</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">”<i>Poate va întrebati de ce au sărit în sus mai toti actorii pietei de arta, in special cei din zona artei contemporane? Simplu, se încearcă transformarea muzeului (MNAR-n.n.) intr-o institutie de acreditare, orice expozitie găzduită de MNAR creeaza artistilor contemporani vizibilitate maxima, atât pe piata interna cat si pe cea internationala. Cum MNAC este extrem de selectiv si, din aceasta pricina mai greu accesibil, transformarea MNAR in galerie de artă contemporană este proiectul optim pentru constructia unor cv-uri de varf. Iar colectionarii sunt extrem de sensibili la acest tip de acreditare</i>”. </p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Cam atît pe acest subiect. Concluziile le trageți dumneavoastră. Din acest raport al lui Pavel Șușară reiese (vezi sublinierile) o inapetență clară a lui Călin Stegerean pentru opera lui Constantin Brâncuși și pentru modernismul românesc, în genere. Cum, în aceste condiții, tocmai el este delegat de diriguitoarea Primăriei sectorului 1 pentru organizarea expoziției deschise cu ocazia Zilei Naționale Brâncuși? Din revista presei pro și contra putem afla multe. Sper ca investigația să continue.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-60164794217332813902021-02-23T00:05:00.001+02:002021-02-25T19:13:38.680+02:00Teodor Baconschi și ”apofatismul” rinocerilor cu țîțe<p> Articol publicat <a href="https://www.activenews.ro/stiri/Teodor-Baconschi-si-apofatismul-rinocerilor-cu-tite-165389">în ActiveNews / 21 februarie 2021</a></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-eWZPdGjhn0M/YDQos-fOq6I/AAAAAAAAEbQ/dR6U9e3hl6AGCD3j9fzDkmmYtR7f1tc-gCLcBGAsYHQ/s1056/Colaj%2Bexpo-Branc%2BBaco%2Bm.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="816" data-original-width="1056" height="494" src="https://1.bp.blogspot.com/-eWZPdGjhn0M/YDQos-fOq6I/AAAAAAAAEbQ/dR6U9e3hl6AGCD3j9fzDkmmYtR7f1tc-gCLcBGAsYHQ/w640-h494/Colaj%2Bexpo-Branc%2BBaco%2Bm.jpg" width="640" /></a></div><br /><p><span style="text-align: justify;">Este deplorabilă aplaudarea docilă a unor intelectuali români a expoziției de artă </span><i style="text-align: justify;">punk pop</i><span style="text-align: justify;"> (citește: populist-decadentă), deschisă la Primăria sectorului 1 din București, vernisată provocator, chiar de ziua lui Constantin Brâncuși. Mai ales cînd acești intelectuali nu sînt doar oameni de litere, ci și prezenți sau foști funcționari publici de rang înalt, creditați de statul român ca să apere și să promoveze imaginea României în lume. </span></p><p style="text-align: justify;">Expoziția cu titlul pretențios, incert și abuziv „<b>Dincolo de canon. Noua sculptură azi</b>” (<span style="text-align: left;">19 februarie-21 martie 2021</span>), cu lucrări ale absolvenților secției Sculptură de la UNARTE, organizată la invitația Clotildei Armand, în cinstea Zilei Naționale Constantin Brâncuși, este unul din cele mai recente scandaluri din tîrgul nostru dîmbovițean. Cu curator necunoscut, probabil inexistent. Și cu o temă nedeclarată, căci ”dincolo de canon” este o formulă prea vagă pentru a descrie și diagnostica adunătura de artefacte din holul primăriei. Expoziția adună, pe lîngă cîteva nereușite piese ludic-abstracte, mulaje humanoid-decadente sau zoomorfe grotești, mînjite agresiv cu vopsea și asezonate cu gadgeturi (ca o trusă deteriorată de ochelari 3D), avînd aspectul unor hoituri postmoderne în descompunere. Din acest simulacru de gheenă veselă, sau ghenă de rebuturi Unarte, care nici măcar o cronică de specialitate nu merită, cel mai mult a atras atenția presei o sculptură de femeie masivă cu cap de rinocer și belciug, cu bust proeminent, extrasă mimetic dintr-un bestiariu infernal medieval de tipul lui Bosch. Ieronimus. Bășcălii juvenile, lipsite de inventivitate și univers interior, ale unor studenți, cărora profii nu s-au priceput să le sugereze o perspectivă de abordare a unui eveniment a cărui anvergură îi depășește și complexează. Cum îi depășea și complexa, acum peste o jumătate de veac, pe prolectultiștii de serviciu ai momentului, care refuzau repatrierea operei geniului de la Hobița. Istoria se repetă. </p><p style="text-align: justify;">Artefactele comandate de Clotilde - gazdă pretins generoasă față de tinerii artiști - puteau să-și facă veacul în locul care li se potrivește mai bine, dar nu într-o instituție publică. Există galerii de artă experimentală pentru așa ceva, iar UNARTE își are galeria sa proprie, tolerantă și incluzivă pentru asemenea fapte. Că ”românul intră în hol, își face cruce și pleacă”, cum titrează presa, este evident. Ce altceva să facă? Presa noastră, formată, în general, din jurnaliști agramatați plastic și cultural, nu știe să catalogheze așa ceva, preferînd să laude ceea ce nu înțelege, ca să nu fie acuzată de retardare. Puține publicații au curajul să își exprime indignarea. Cele mai multe gafează în elementarele exprimări (”expoziție de nuduri” - un trup zoomorf este un nud?; ”draci dezbrăcați”; expoziție de ”statuete”), spre deliciul intelectualilor subțiri și perverși, gata să susțină orice frondă neomarxistă la adresa identității și culturii naționale, și așa pe cale de dispariție. </p><p style="text-align: justify;">Gafează cras și pervers și Clotilde Armand, care nu înțelege arta vizuală (ceea ce nu e o vină), dar nici nu își ia un consilier competent pentru asta, cum i se cade unui primar, ci folosește ea însăși arta ca ”armă de atac politic” (neomarxist), făcînd exact jocul de care-i acuză pe adversarii săi politici. (Vezi <a href="https://www.mediafax.ro/politic/clotilde-armand-despre-statuetele-din-primarie-sunt-operele-de-arta-ale-absolventilor-de-la-universitatea-de-arta-din-bucuresti-19924159">Clotilde armand despre statuetele din primarie sunt operele de arta ale absolventilor de la universitatea de arta din Bucuresti, 18.02.2021</a>). Nu trebuie să fii pesedist ca să te dezguști de asemenea făcături, expuse într-un spațiu public de interes general. </p><p style="text-align: justify;">Dar nu am pretenții de la Armand. M-a dezamăgit, trebuie să recunosc, domnul Teodor Baconschi. Și nu pentru întîia dată. Este deplorabilă superficialitatea amuzată cu care comentează pe pagina sa de socializare penibilul eveniment. In loc să își bată capul cum să promoveze mai bine Ziua Națională Constantin Brâncuși, dacă nu oficial, măcar ca om de cultură și diplomat prin menire (cum ține să se prezinte public), căci nu e ușor să impui în conștiința colectivă o nouă sărbătoare națională, și încă una de asemenea calibru, spre a repara trădarea intelectualității noastre proletcultiste și invidioase de acum trei sferturi de veac, domnul Baconschi calcă pe urmele acesteia, promovînd subculturalul eveniment ca pe o glumă bună, negustată de contemporanii înguști, paseiști și obtuzi. Pe un ton superior și ironic, diplomatul atacă numeroasele voci consternate, pe bună dreptate, de expoziția de la Primărie, acuzîndu-i de ”<i>pășunism, pudibonderie ultragiată, strămoșească, curat anti-occidentală și de-a pururi dedicată idealului estetic de a o reprezenta pe Tovarășa Academician Doctor Inginer Elena Ceaușescu cu coc...</i>”. Mai degrabă, demersul excelenței sale calcă pe urmele aplaudacilor ”Ceaușeștilor” prezentului moment al istoriei, ”cu coc sau fără coc”, cu ”privirile îndreptate ager spre Viitorul de Aur” (citez din formulările sale). Și de cînd decadența cu iz sacrileg este echivalentă, în artă, cu ”occidentalismul curat”? Există multe curente foarte interesante, vii și deloc decadente în arta ”occidentală”, domnule ambasador! Au nu ați mai vizitat de mult simezele pariziene?</p><p style="text-align: justify;">O Zi a Culturii Naționale ar trebui să onoreze arta cu majuscule, cea care a impus România pe plan mondial și cea care a modelat profilul național, și cu atît mai mult, o sărbătoare dedicată lui Constantin Brâncuși ar trebui să promoveze duhul luminos, eterat și prin excelență spiritual al acestuia, iar nu artefactele discutabile ale unor studenți la UNARTE, încă neformați ca artiști. </p><p style="text-align: justify;">Mai ales că o primărie este o instituție de tip popular, care, în caz că își propune proiecte artistice, ar trebui să găzduiască o artă adresată tuturor, iar nu o artă experimentală cu iz fetid, destinată cel mult profesioniștilor și studenților de specialitate, care au galerii specializate pentru aceasta. E bine că primăriile se implică în proiecte de artă, dar rareori ele devin centre de iradiere artistică (o excepție e cea a sectorului 2, curatoriată ani mulți și buni de regretata Ruxandra Garofeanu). </p><p style="text-align: justify;">Păcat că domnul Baconschi, o voce respectabilă a culturii române actuale, intelectual considerat cîndva afiliat zonei conservatoare și autodeclarat creștin (cu toate că mulți au ajuns să-i conteste opțiunea politic-doctrinară pentru conservatorism), se raliază la gargara jalnică a tabloidelor lătrătoare la cerere, pentru a lăuda ceea ce nu înțeleg ori a denigra ceea ce nu pricep. Doar pentru că e cool și cerut de un anumit sistem. Doar că domnul Baconschi pricepe și înțelege! </p><p style="text-align: justify;">Nu are sens să polemizez cu primărița sectorială, care execută ordine de partid, cu un sarcasm impardonabil pentru poziția sa publică, dar de la domnul Baconschi aveam mai multe pretenții. Și multă lume are. Și dînsul știe aceasta. Și asta ar trebui să îl oblige. Dacă nu ca diplomat, măcar ca om de cultură. Măcar ca om. Păcat de inflația de ironii și maliții nelalocul lor, deversată, cu pretenții de cunoscător, pe pagina sa de Facebook, în apărarea unei atitudini care nu merită apărată. De fapt, domnul Baconschi nici nu își propune să înțeleagă arta pe care o laudă, ci pretinde că face ”puțină pedagogie anti-național-comunistă”, așadar citind expoziția tot exclusiv printr-o grilă politică. Dar o grilă inversată: nu așa-zis național-comunistă, căreia crede că detractorii expoziției îi sînt tributari, ci o grilă globalist-liberală, capitalistă și progresistă, de apărarea a așa-zisei ”libertății de expresie”. De expresie a ce?... Ce li s-a cerut absolvenților la Unarte să exprime? Nimeni nu știe... Probabil, nici ei, că nici nu contează. Cum de nu s-a revoltat niciodată domnul Baconschi de atîtea ori cînd libertatea de expresie a creștinilor și celor ce iubesc tradiția acestei țări a fost sfidată și călcată în picioare? </p><p style="text-align: justify;">”<i>Arta nu are mesaj decît dacă e propagandă</i>”, domnule Baconschi, cum spuneți într-o replică de la postarea cu pricina? Asta e chiar tare! Aruncați la gunoi o întreagă cultură a teoriei artei și a hermeneuticii în general! Totul are sens, și chiar cînd o gînditoare atee ca Susan Sontag decretează falimentul interpretării, ea nu face decît să instituie un alt canon interpretativ! Pentru că omul este o ființă interpretativă sau metaforizantă, vorba lui Blaga, o ”trestie gînditoare”! Dacă dumneavoastră nu știți sau nu vreți să știți ce se ascunde în spatele artei pop punk, alții, oameni mai mult sau mai puțin citiți ca dumneavoastră, dar inteligenți și cu o inimă mai puțin maculată speculativ, știu sau cel puțin intuiesc. Aceștia au curajul să vă pună și întrebările incomode, cărora evitați să le răspundeți: ”<i>Ne puteți spune care dintre opere estimați ca va ajunge sa fie vîndută la Sotheby’s ? Sau măcar pe care ați cumpăra-o pentru a o avea în casa d-voastră? Astfel ați susține faptic un tînăr artist !</i>” - vă replică un comentator. Este deplorabilă bășcălia cu care tratați aceste întrebări tranșante, dar de bun simț, în loc să le răspundeți: ”<i>Depistez un inefabil subton ironic în întrebările dvs. aparent urbane.</i>”</p><p style="text-align: justify;">De la oameni ca dumneavoastră și din postura publică pe care o dețineți, oamenii așteaptă susținerea unei arte care poate promova România în lume, precum cea a marelui și în continuare nedreptățitului Brâncuși, ori care poate consolida imaginea de țară a României, atît de mătrășită dinăuntru și dinafară, iar nu încurajarea unei maculaturi a bolgiilor de ipsos și a sirenelor de plastic, colorate cu mătura. Statutul diplomatic și poziția publică (formală sau informală) vă obligă moralmente la așa ceva, chiar dincolo de opțiunile strict personale, pe care ar trebui să le puneți în paranteză, ca funcționar de grad înalt, în loc să aplaudați răsuflate manelisme punk-pop, comandate de profesori fără har și cu nimic reprezentative artistic. </p><p style="text-align: justify;">Are dreptate criticul de artă Ruxandra Balaci, care vă replică: ”Adevarata problemă este că expoziția e foarte slabă. Punct (...) La nivelul meu să "fac cronica argumentată" [cum îi propuneți - n.n.] la o asemenea inepție ca expoziția cu pricina ar fi descalificant”. </p><p style="text-align: justify;">Cu adevărat, asemenea expoziții nu merită decît cel mult cîteva rînduri într-o coloană de știri culturale, în cazul cel mai binevoitor. Dar mai degrabă, o investigație de cheltuire a banului public, precum și una a calității actului de învățămînt artistic universitar și preuniversitar. Acum vreo doi ani mi-a ajuns la urechi, din multiple surse directe, că părinții elevilor de la Tonitza se plîngeau că profesorii le cereau copiilor să reprezinte la atelierul de creație... draci, drăcoaice și altă imagerie satanistă. Da, chiar așa. Sau... bipezii cu coarne și copite din artele plastice se numesc altfel? Asta era... ”tendința”! Elevii care se opuneau, din motive religioase sau din alte motive, indicației, aveau de suportat presiuni psihologice și marginalizare. Iată că, ascunsă între zidurile tăcute ale școlilor de arte (odinioară ”frumoase”), tendința aceasta a făcut pui, care colcăie acum pe simeze, mai visceral ca în anii '90 sau în 2000. O investigație în domeniul învățămîntului artistic nu socotiți că ar fi necesară? Alături de o critică nuanțată, bazată pe sociologia artei, a ideologiei sacrileg-decadente, care este, pînă la urmă, sinucigașă artistic (cum remarca marele pictor român Camilian Demetrescu) din spatele expoziției și a curentului care promovează așa ceva. </p><p style="text-align: justify;">Bănuiesc că, om credincios, creștin ortodox, cum vă știu, și chiar autor de cărți cu subiect teologic, nu ați ajuns încă un agnostic, deci arta ar trebui să aibă și pentru excelența voastră un sens, oricît de inefabil, chiar dacă (asemeni oricărui om, cu oricîtă școală și gust) nu întotdeauna sau nu imediat îl descifrați. Ăsta e și unul din scopurile ei, să nu se lase imediat devoalată. Dar pînă la urmă se va lăsa! Eu cînd nu îl descifrez, mai privesc odată. Si încă odată. Si mă așez cu acea operă de artă în față, pînă cînd îmi vorbește. Asta, pe lîngă albumele de artă pe care le răsfoiesc periodic, vechi sau recente, pe un mediu sau altul. Incercati sa faceți asta cu artefactele cu iz de hazna second hand, pe care le lăudați! Dacă chiar credeți că nu au mesaj, faceți-le o poză mare și atîrnați-o în dormitor sau în fața biroului de scris, pînă vă va vorbi. Și vedeți ce vă spune! </p><p style="text-align: justify;">Apropo, cică una din pedepsele, pe lumea cealaltă, a celor care produc sau laudă ”drăcovenii” este confruntarea cu materialitatea lor. Ei, poftim ”drăcovenie strămoșească”! Curat ”anti-occidentală”! Dar pedepsele pentru vanitate și ipocrizie n-o să vi le spun. Pe-alea le aflați de la sirena mov, fără coc, cu urechi ascuțite. Din cada de baie. E anti-occidentală și ea, chiar dacă se preface bine. Și foarte vanitoasă. A dat șpagă ca să fie băgată în expoziție. Pentru asta și-a umflat coada cu silicon, că era flască rău. Avea ambiții mari, măcar de un rol de subretă în ”Maestrul și Margareta”. Dar a fost respinsă la casting. O să vă răspundă. În coadă de pește.</p><p style="text-align: justify;">_________________________</p><p style="text-align: justify;">Continuare: </p><h3 class="post-title entry-title" itemprop="name" style="background-color: #f6f6f6; color: #9e5205; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 20.8px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; letter-spacing: -1px; line-height: normal; margin: 0px;"><a href="https://elena-dulgheru.blogspot.com/2021/02/ce-colcaie-sub-rinocerul-biped-al.html" style="color: #9e5205;">Ce colcăie sub ”rinocerul biped” al Clotildei</a></h3><p style="text-align: justify;"><br /></p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-14136887972777608082021-02-02T17:54:00.001+02:002022-06-26T23:25:09.293+03:00LINGVISTICĂ COGNITIVĂ DESPRE PERICOLULUI EDUCAȚIEI DIGITALE<p>Lingvistica cognitivă demontează calul troian al învățământului digital. </p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-s4jHxB7B_vY/YBlzziGTJAI/AAAAAAAAEZ4/pm-bZwUr8LYz2vvdtpp_JG7czr9GH6SFwCLcBGAsYHQ/s1920/Stalgrd%2BTV-educatie%2Bdigitala.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1920" src="https://1.bp.blogspot.com/-s4jHxB7B_vY/YBlzziGTJAI/AAAAAAAAEZ4/pm-bZwUr8LYz2vvdtpp_JG7czr9GH6SFwCLcBGAsYHQ/s320/Stalgrd%2BTV-educatie%2Bdigitala.jpg" width="320" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;">Răsfoind o serie de video-uri pe teme de educație, am găsit această genială explicație a pericolelor educației digitale. Înregistrarea am aflat-o pe o pagina de fb a unui rusofon din Caucaz (sau din Asia Centrală), cu numele Temirkan Andemîrkan, și pare a fi un fragment dintr-o emisiune TV. Nu știu dacă specialistul (probabil, lingvistul sau psihologul) care vorbește în emisiune este același cu cel care a postat-o. </div><p></p><p style="text-align: justify;"><a href="https://www.facebook.com/100010863484632/videos/1291016327937138">https://www.facebook.com/100010863484632/videos/1291016327937138</a></p><p> ”Funcția principală a statului este asigurarea viitorului poporului. Toate celelalte funcții ale statului sunt auxiliare. De ce avem nevoie de medicină? De învătământ de calitate etc etc? </p><p>Astăzi noi suportăm consecințele reformei învătământului. Viața de azi este o consecință a degradării sistemului de invățământ, si in special a simplificării limbajului, inclusiv a vocabularului. </p><p style="text-align: justify;"><b>Există o limită a sărăcirii vocabularului care ne face să devenim pasivi în fața vieții, privându-ne de capacitatea de a o ințelege. Există un bagaj de cuvinte pasive, cele pe care le cunoaștem, dar nu stim sa le folosim, si unul de cuvinte active, cele pe care le folosim. Dar funcția critică a conștiinței este definită și apărată de bagajul de cuvinte active</b>. </p><p style="text-align: justify;">Astfel că, <b>dacă diferența dintre cele două bagaje lingvistice - pasiv și activ - este mare, atunci individul nu este in stare să isi exprime integral reprezentarea sa despre lume și viață</b>. Există metode de inhibare a bagajului activ de cuvinte, adică de inhibare a sinelui individual, a personalității si de transformare a omului intr-un element al gloatei. Aceasta se face prin blocarea dezvoltării sale intelectuale la nivelul vârstei de 12 ani. Și asta se face tocmai prin <b>inhibarea vocabularului activ</b>. </p><p style="text-align: justify;">Dar <b>vocabularul activ poate fi dezvoltat doar prin acțiuni concrete ale activității verbale</b>. De ce înainte, în școală, li se cerea elevilor să repete ce spune profesorul? Deci ascultăm -activitate pasivă - și pronunțăm - activitate activă. Și transcrierea școlară: citesti - activitate pasivă, apoi scrii ceea ce ai citit - acțiune activă. Apoi dictarea: auzi și scrii. Apoi compunerea. Acestea erau dpdv metodologic f bine distribuite in procesul de invatare.</p><p style="text-align: justify;">Astăzi nu mai trebuie să scriem - avem teste-grilă; nu trebuie să gândim - ni se sugerează răspunsurile; și nu trebuie să luăm stiloul în mână - avem device-urile. Educația e digitală! Nu faci decât să apeși cu degetul! </p><p style="text-align: justify;">Peste câtiva ani vor ieși de pe băncile școlii niște indivizi cu o personalitate total inhibată sau suprimată. Este mai rău decât ”generația Pepsi-Cola”! Va fi generația consumatorilor ideali, nu a constructorilor sau a creatorilor, ci o generație care va depinde de tot ce îi va propune o platformă digitală sau alta, care o vor și controla. Aceste platforme le vor propune ceea ceea ce le place mai mult, dar în primul rând le vor controla veniturile si cheltuielile. Individul se va trezi în acest lagăr concentraționar digital, în acest Dachau digital, și vei putea face cu el ce vei dori. </p><p><b>Sistemul (educațional) va crea o masă de astfel de ”consumatori calificați”,</b> cum deja s-a exprimat fostul nostru ministru al învățământului, Fursenko, enunțând astfel scopul învătământului, care (după spusele sale) ar trebui să producă niște ”consumatori calificați”, nu niște indivizi creatori! </p><p style="text-align: justify;">Dar <b>un consumator nu are statut de persoană, nu are personalitate! </b>El mănâncă, consumă și se simte confortabil. <b>O nație cu astfel de indivizi nu are viitor! O astfel de națiune nu are capacitatea să gândească abstract, nu are nevoie de un model al viitorului. </b>Iar <b>un stat care se bazează pe asemenea indivizi nu are viitor</b>. Pentru că orice constructie viitoare, lipsită de sens existențial, se va dărâma sub propria-i greutate. Ea va tinde spre simplificare, adică spre anulare. Ca o clădire înaltă care nu isi justifică funcția si peste 50 de ani este dărâmată. Iar statul este o construcție cu mult mai complicată și se va dărâma și mai repede”.</p>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-78223570145127695582021-01-30T12:22:00.001+02:002021-03-12T19:26:51.914+02:00Caragiale şi Sfinţii Trei Ierarhi<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-lL1QvxQpJ7E/YEujZZrw9LI/AAAAAAAAEcQ/GrqHSCGgSugpu3qLqb2x-LB5H9zMyt2ngCLcBGAsYHQ/s772/Sf%2B3_ier_vasile_grig_ioan.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="772" data-original-width="658" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-lL1QvxQpJ7E/YEujZZrw9LI/AAAAAAAAEcQ/GrqHSCGgSugpu3qLqb2x-LB5H9zMyt2ngCLcBGAsYHQ/s320/Sf%2B3_ier_vasile_grig_ioan.jpg" /></a></div><br />Articol publicat în revista <i>Luceafărul</i>, cu ocazia unui 30 ianuarie 2002. Preluat peste un timp, împreună cu alte articole ale mele (în special cronici de film), de <a href="https://www.nistea.com/media/film/caragiale.htm">blogul pr. Iulian Nistea</a>, de unde (pentru că e mai comod decît din propriile arhive, cele de pe net ale revistelor în cauză fiind dispărute) îl recuperez acum. <p></p><p><b style="font-size: x-large;"><br /></b></p><p><b style="font-size: x-large;">Caragiale şi Sfinţii Trei Ierarhi</b></p><span style="font-size: large;"></span><span style="font-size: medium;"><span style="background-color: #f1f1f1;"></span><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;"><br />Dacă îl întrebi pe un om "de cultură" (citeşte: litere, teatru) ce semnificaţie are ziua de 30 ianuarie, îţi va răspunde, dacă are puţină memorie, că este data naşterii lui Ion Luca Caragiale; dacă îl întrebi pe un om al Bisericii (adică al cultului) despre aceeaşi dată, îţi va răspunde cu siguranţă că este praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi. Prea puţini sunt, însă, românii care să cunoască ambele semnificaţii ale acestei date!</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-CG2DccMUiaw/YEujj_Z7_rI/AAAAAAAAEcU/9jMSm1pN_twObRwS8Ba5ih39QVSoUJ8VwCLcBGAsYHQ/s480/caragiale-cu-semnatura-1901.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="480" data-original-width="284" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-CG2DccMUiaw/YEujj_Z7_rI/AAAAAAAAEcU/9jMSm1pN_twObRwS8Ba5ih39QVSoUJ8VwCLcBGAsYHQ/s320/caragiale-cu-semnatura-1901.jpg" /></a></div><br />Da, Caragiale s-a născut de praznicul Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur! Marele nostru dramaturg i-a avut (şi îi are) ca ocrotitori cereşti pe Marele Vasilie, pe dumnezeiescul Grigorie şi pe Ioan Hrisostomul! E un motiv să ne încruntăm sau să ne descreţim frunţile? Cum şi-a pus pecetea binecuvântarea lor peste viaţa pruncului născut la mijloc de veac XIX în satul Haimanale?<p></p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Suntem într-un an Caragiale, Universitatea de Teatru şi Film din Bucureşti îi poartă numele, cel mai important festival naţional de teatru îi poartă, iarăşi, numele (pe lângă licee, străzi, biblioteci publice etc.). Este incontestabil că marele dramaturg a contribuit substanţial la construirea imaginii României moderne, fie că ne place sau nu, fie ea (imaginea) doar caragialiană sau, pentru unii, caragialescă.</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Acum un mileniu şi jumătate, aflat într-o dispută cu împăratul Bizanţului, care căzuse în erezie, Vasile cel Mare îl amendă pe stolnic (bucătarul şef), care intervenise nepermis în discuţie: "Treaba ta e să ai grijă de mâncăruri, nu să fierbi dogmele Bisericii!". Pare o replică din Caragiale! Ne plângem că sfinţii nu au simţul umorului?! Înseamnă că nu cunoaştem literatura patristică, unde vedem că toate vorbele lor erau drese cu sare - acea sare a duhului, de care vorbeşte Apostolul Pavel!</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Această sare a duhului (folosită pentru pregătirea unor "bucate" mai modeste, tot cu arome răsăritene, dar culese, cu egală migală, de pe rafturile mai de jos ale spiritului) se regăseşte în toate scrierile lui Caragiale. O dovadă că această sare este de Sus este rodnicia ei literară, vădită în iubirea autorului faţă de toate personajele sale, în j<i>oie de vivre</i>-ul (fie el şi balcanic ori franţuzit) ce irumpe din texte şi, mai ales, în buna măsură; şi poate, mai presus de acestea, este acea atmosferă românească, acel ce "de-acasă" (dincolo de toate boacănele de pe scenă), atât de greu de atins de un gen care nu suportă descrierea, ci doar cuvântul rostit.</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Duhovniceşte vorbind, păcatele personajelor caragialiene sunt multe, mărunte şi foarte vizibile (îngroşate, după regulile comediei) - aşadar, mai uşor de conştientizat şi tratat. Hrănit cu tabieturi şi cu aleanuri minore, românul caragialian este ferit de marile orgolii şi, implicit, de marile prăbuşiri. El se simte bine acasă, fără s-o ştie, este una cu spaţiul de-acasă (nici nu ne dăm seama ce mult înseamnă acest lucru azi!); el este parte a unui dens specific etnic (chiar dacă ţesut din imanenţe, densitatea ţesăturii semantice îl va face să irumpă spre un anumit transcendent). Beţia metafizică îl atrage mai puţin decât cea fizică; aerul gotic, mai puţin decât cel de mahala. Din această ţesătură de specificităţi minore se creează o frescă, ce nu mai este deloc minoră. Da, Caragiale zugrăveşte specificul românesc al unei epoci şi al unei provincii care ne sunt familiare şi azi (din păcate?!) şi care, până la urmă, este cu totul diferit (dacă nu chiar contrar faţă) de suma viciilor personajelor-tip care îi populează scriitura. Căci, spre deosebire de tragedieni, Caragiale descrie apucături pe care le avem cu toţii (subţiate, desigur) sau le vedem şi mai limpede la vecinul de peste gard. Suntem, astfel, invitaţi la un exerciţiu al iertării şi al autoacceptării propriei culpe, destul de anevoie de obţinut fără cel al (auto)deriziunii, ceea ce înseamnă deja mult în dialectica mântuirii.</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Caragiale ne oferă o viziune mai puţin celestă a românismului, dar mai deschisă spre taina pocăinţei (opţiunea rămâne a noastră - el nu este un moralist!), fără de care orice "sentiment românesc al ființei" devine luciferic (vezi lecţia slavofilismului!). Dacă există nebunie întru Hristos, deci terapie duhovnicească prin râs, poate exista şi un românism ludic - posibil aflat, potrivit iconomiei dumnezeieşti, mai aproape de porţile Raiului decât cel al marilor idealuri trâmbiţate.</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Da, aceasta a fost darul Sfinţilor Părinţi, oferit pruncului din mahalaua ploieşteană: sarea cuvântului, elocinţa, devenită armă a duhului (fie el, la o primă vedere, lumesc). Dar credinţa în Dumnezeu şi-a ales-o singur şi a apărat-o, a mărturisit-o de repetate ori în cetate, în presa vremii, mustrându-şi contemporanii căzuţi pradă modelor liberei-cugetări, într-un veac când tot mai mulţi se înclinau în faţa curentelor gândirii atee. El a fost (alături pe Eminescu) printre puţinii care au sesizat pericolul ascuns al secularizării învăţământului şi al întregii vieţi publice.</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Prin voia lui Dumnezeu, ziua de 30 ianuarie are pentru români două semnificaţii distincte, aparent, chiar contrarii, dar care trebuie să conveargă spre una singură. Este un semn că Biserica (adică noi) şi rampa teatrală (un alt concentrat al stării cetăţii) şi, implicit, întreaga cultură (produsă tot de noi, după chipul şi asemănarea minţilor noastre) trebuie să se readune împreună, în Numele Celui Care le adună pe toate în dreapta Sa. Este un semn că actul de cult şi actul de cultură trebuie să se împletească organic, ecclesial (ecclesia înseamnă "adunare"), într-o unică lucrare închinată, ca două respiraţii ale aceleiaşi Fiinţe a neamului.</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">_______________________________________</p><p align="justify" style="background-color: #f1f1f1;">Alte articole ale mele, din aceeași perioadă, arhivate pe situl pr. Iulian Nistea; le voi posta, la un moment dat, pe fiecare pe acest blog:</p><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/inchisoare-film.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/inchisoare-film.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjABegQICBAB&usg=AOvVaw15WUW19zprioKRZerI9PAN" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/inchisoare-film.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">Binecuvantata fii inchisoare</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › inchisoare-film</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b> PLATOUL DE FILMARE - O POARTĂ SPRE CER? ( BINECUVÂNTATĂ FII, ÎNCHISOARE!) Există o taină a suferinţei. Puţini sunt dispuşi să ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/inchisoare-film.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/media/film/antim-film.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/media/film/antim-film.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjACegQIBxAB&usg=AOvVaw1fsw3OMfIwYYgGg_CBpOHD" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/media/film/antim-film.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">Antim Ivireanul: martiriu si film</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › media › film › antim-film</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-thumbnail gsc-thumbnail" style="vertical-align: top;"><div class="gs-image-box gs-web-image-box gs-web-image-box-portrait" style="float: left; margin-left: 0px; margin-right: 0px; padding: 2px 8px 2px 0px; width: 62px;"><a class="gs-image" data-ctorig="https://www.nistea.com/media/film/antim-film.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/media/film/antim-film.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjACegQIBxAB&usg=AOvVaw1fsw3OMfIwYYgGg_CBpOHD" href="https://www.nistea.com/media/film/antim-film.htm" style="background: transparent; border: 1px solid rgb(226, 226, 226); color: #00688b; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; max-height: 120px; max-width: 60px; vertical-align: middle;" target="_blank"><img alt="Imagine miniatură" class="gs-image" src="https://encrypted-tbn2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRoYz24ZsD-V1N6YI1KKWMwCd9HCxus4iK66MjDnsf3ZG9lMBnxXRdqYhAV" style="border: 1px solid rgb(226, 226, 226); max-height: 120px; max-width: 60px; vertical-align: middle;" /></a></div></div><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b> "ANTIM IVIREANUL": MARTIRIU ŞI FILM. "Fiţi atenţi că faceţi un film despre un mucenic! Filmarea lui va fi o mucenicie!" (Prea Fericitul ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/media/film/antim-film.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/media/film/Cainta.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/media/film/Cainta.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjADegQICRAB&usg=AOvVaw2LAmvIScVb8cqwnPy8Vw4M" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/media/film/Cainta.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">Despre sentimentul caintei - o capodopera a regizorului sovietic ...</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › media › film › Cainta</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b>. Luceafarul, 21 mai 2003. ABULADZE ŞI SENTIMENTUL CĂINŢEI. Căinţa lui Tenghiz Abuladze este un film despre care s-a vorbit nedrept ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/media/film/Cainta.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/nou.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/nou.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjAEegQIAxAB&usg=AOvVaw1TExzLMqL4mjTqCu2odEo6" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/nou.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">Ce este nou (noutati) in situl nistea.com ?</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › nou</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">Recenzia filmului "Binecuvantata fii, inchisoare!" Elena <b>Dulgheru</b>, Media, 26 Ianuarie 2003. Cu ochii spre "Occident" sau Esuat in Romania, Elena <b>Dulgheru</b> ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/nou.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/media/film/Solaris_Soderberg.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/media/film/Solaris_Soderberg.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjAFegQIBhAB&usg=AOvVaw1zM2Hsk7V1nKiy6CoIDwLb" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/media/film/Solaris_Soderberg.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">SOLARIS 2002 : clone cinematografice - Solaris-ul american, cele ...</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › media › film › Solaris_Soderberg</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b>. Curentul 12 martie 2003. Clone cinematografice: Solaris-ul american, cele două Nataşe şi ratarea purgatoriului. A face un remake după ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/media/film/Solaris_Soderberg.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/ultima_ispita.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/ultima_ispita.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjAGegQIBBAB&usg=AOvVaw1fYhkxB1chigXRty-ga5ks" dir="ltr" href="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/ultima_ispita.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjAGegQIBBAB&usg=AOvVaw1fYhkxB1chigXRty-ga5ks" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">"Ultima ispita al lui Iisus"</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › ultima_ispita</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b> FILM, CREDINŢĂ ŞI DETURNARE SEMANTICĂ. Filmul cel mai controversat al lui Martin Scorsese (sub aspect etic şi religios), Ultima ispită ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/ultima_ispita.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/media/film/amen-film.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/media/film/amen-film.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjAHegQIABAB&usg=AOvVaw1rk7-US2ol95CzqlkJQgGi" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/media/film/amen-film.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">elena <b>dulgheru</b> amen. – un film pentru cultivarea amneziei de masă</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › media › film › amen-film</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b> AMEN. – UN FILM PENTRU CULTIVAREA AMNEZIEI DE MASĂ. Primul lucru care izbeşte în legătură cu filmul lui Costa-Gavras este afişul: ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/media/film/amen-film.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/media/film/Euro-mix.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/media/film/Euro-mix.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjAIegQIBRAB&usg=AOvVaw1m6kOFn_a6V5W0aDmnQ6fr" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/media/film/Euro-mix.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">Euro-mix / L'auberge espagnole : cine a fost Erasmus?</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › media › film › Euro-mix</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b>. 9.04.2003, Luceafarul. CINE A FOST ERASMUS? (EURO- MIX /L'AUBERGE ESPAGNOLE). Cea mai elementară propagandă pentru ...</div><div class="gs-per-result-labels" url="https://www.nistea.com/media/film/Euro-mix.htm"></div></div></div></div></div><div class="gsc-webResult gsc-result" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(255, 255, 255); font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; margin: 0px; padding: 10px 0px; text-align: -webkit-center; zoom: 1;"><div class="gs-webResult gs-result"><div class="gsc-thumbnail-inside" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-title" style="color: #0000cc; font-size: 16px; height: auto; overflow: hidden;"><a class="gs-title" data-ctorig="https://www.nistea.com/media/film/Un_american_linistit.htm" data-cturl="https://www.google.com/url?client=internal-element-cse&cx=012918375629950225351:csig21fciou&q=https://www.nistea.com/media/film/Un_american_linistit.htm&sa=U&ved=2ahUKEwjJzK7vwarvAhVIPOwKHQcZDSsQFjAJegQIAhAB&usg=AOvVaw2_ZwwjFg5O9bBedZBaaTX2" dir="ltr" href="https://www.nistea.com/media/film/Un_american_linistit.htm" style="background: transparent; color: #0000cc; cursor: pointer; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, Geneva, sans-serif; font-weight: bold; height: auto; overflow: hidden; text-decoration-line: none;" target="_blank">UN AMERICAN LINIŞTIT</a></div></div><div class="gsc-url-top" style="padding-left: 4px; padding-right: 4px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-visibleUrl gs-visibleUrl-breadcrumb" style="color: green; text-align: left;">www.nistea.com › media › film › Un_american_linistit</div></div><div class="gsc-table-result" style="border-spacing: 0px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; width: auto;"><div class="gsc-table-cell-snippet-close" style="padding: 1px 0px; vertical-align: top; width: 1259.27px;"><div class="gs-bidi-start-align gs-snippet" dir="ltr" style="margin-top: 1px; text-align: left;">ELENA <b>DULGHERU</b>. 23.08.2003, Curentul. MIRAJUL ASIATIC ŞI VISUL AMERICAN. ["UN AMERICAN LINIŞTIT"]. Pe fundalul unei cinematografii prin ...</div></div></div></div></div><div><br /></div></span>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-78256238787022324822021-01-27T21:28:00.004+02:002022-06-26T23:25:34.232+03:00Nikita Mihalkov despre pandemie, cipuri, vaccin, criptomonedă și N.O.M<p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><b style="font-size: 12pt; text-align: left;">în emisiunea cenzurată ”În buzunarul cui este statul?”</b></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;">Publicat pe ActiveNews în două episoade: </p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: Liberation Serif, Times New Roman, serif;"><a href="https://www.activenews.ro/stiri/Nikita-Mihalkov-despre-pandemie-cipuri-vaccin-criptomoneda-si-Noua-Ordine-Mondiala-in-emisiunea-cenzurata-In-buzunarul-cui-este-statul-I-164872">Nikita Mihalkov despre pandemie, cipuri, vaccin, criptomonedă și Noua Ordine Mondială în emisiunea cenzurată ”În buzunarul cui este statul?” (I)</a></span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: Liberation Serif, Times New Roman, serif;">și</span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: Liberation Serif, Times New Roman, serif;"><a href="https://www.activenews.ro/stiri/Celebrul-regizor-Nikita-Mihalkov-se-intreaba-Pentru-cine-este-convenabila-criza-pe-care-o-traversam-acum-In-buzunarul-cui-este-statul-II-Omul-viitorului-risca-sa-si-piarda-sufletul-in-urma-dependentei-de-realitatea-virtuala-164885">Celebrul regizor Nikita Mihalkov se întreabă: ”Pentru cine este convenabilă criza pe care o traversăm acum? În buzunarul cui este statul?” (II) Omul viitorului riscă să-și piardă sufletul în urma dependenței de realitatea virtuală</a><br /></span></p><p align="center" class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: left;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-O6GWPUyy7Uc/YBG245293zI/AAAAAAAAEYg/BzelGgxwOS4kpbCrG3w2vHf3w8SACbyLACLcBGAsYHQ/s1614/N%2BMihalkov-Besogon%2Bm.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1054" data-original-width="1614" height="261" src="https://1.bp.blogspot.com/-O6GWPUyy7Uc/YBG245293zI/AAAAAAAAEYg/BzelGgxwOS4kpbCrG3w2vHf3w8SACbyLACLcBGAsYHQ/w400-h261/N%2BMihalkov-Besogon%2Bm.jpg" width="400" /></a></div><br />În primăvara lui 2020, un episod dintr-o populară emisiune TV a cunoscutului cineast Nikita Mihalkov incendia publicul din Rusia, înregistrând în două zile peste 6 milioane de vizualizări. Era apoi eliminat, din motive de cenzură, de canalul de televiziune oficială, ”Rossia 24”, care îl găzduia. Episodul se numea ”În buzunarul cui este statul?”, a fost difuzat pe 1 mai 2020 și face parte din seria de autor ”Alungătorul de demoni” (<i>Besogon</i>), în care îndrăgitul, dar și controversatul cineast și om de media comentează, cu flerul și șarmul lui caracteristic, evenimente incomode și fenomene de rezonanță din actualitatea socio-politică internă a Rusiei și, uneori, din cea internațională.<p></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt;">Puțină lume din afara Rusiei cunoaște activitatea extracinematografică a acestui om-instituție, care acoperă o sferă impresionantă de domenii, pe care le slujește cu maximă tenacitate și profesionalism. De mai mulți ani, regizorul și-a concentrat activitatea pe filme documentare de decuperare a istoriei măsluite a Rusiei sau interzise de propaganda bolșevică, precum și pe jurnalismul TV, unde comentează cu tact, inteligență și curaj subiecte incomode, de mare actualitate pentru societatea rusă. Prin sarea, umorul, dar și profunzimea lor, opiniile sale devin proverbiale în Rusia și sunt aproape imposibil de contestat; cu umanismul lor, ele au susținut și drenat echilibrul fragil dintre liberalismul adesea naiv sau crispat, conservatorism și alte curente de gândire, în tatonările ideologice ale Rusiei postcomuniste.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Nu e de mirare că monologurile lui Nikita Sergheevici din cadrul emisiunii TV bilunare ”Alungătorul de demoni”, fondată acum vreo zece ani pentru canalul youtube și preluată ulterior de ”Rossia 24”, abordează teme tabu de mare actualitate, precum planurile de digitizare a societății, părțile ascunse ale aisbergului din jurul pandemiei Covid, culisele ideologiei bancare și alte subtexte ale globalismului, pe care presa oficială le trimite invariabil în zona teoriilor conspirației. Dar teoriile n-ar fi nimic, de nu ne-ar mânca... practica!</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #202122;"><span style="font-family: sans-serif, Arial;"><span style="font-size: 10pt;"></span></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Ediția emisiunii ”Alungătorul de demoni” (”BesogonTV”) din 1 mai 2020, cu titlul ”<b>În buzunarul cui este statul?</b>” («У кого в кармане государство?»), a stârnit un mare scandal <span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;">și a adunat, doar în câteva zile, </span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;">peste</span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;"><b> </b></span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;">6 milioane de vizualizări</span></span>. În urma afirmațiilor incendiare lansate, mai ales la adresa directorului celei mai mari bănci autohtone din Rusia, dar și asupra unor personaje din elita mondială, ediția <span style="color: black;"><span style="font-size: 12pt;">a fost scoasă la scurt timp de pe postul TV, dar a continuat să fie găzduită pe canalul youtube al cineastului (</span></span><span style="color: navy;"><span lang="zxx"><u><a href="https://www.youtube.com/watch?v=MEtaaNNuVCI">https://www.youtube.com/watch?v=MEtaaNNuVCI</a>), </u></span></span><span style="color: navy;"><span lang="zxx"><span style="color: black;">de unde a fost preluată de multe alte platforme.</span></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="color: navy;"><span lang="zxx"><span style="color: black;">Mihalkov a fost, la rândul lui, supus unui tir concentrat din partea mediilor financiar-corporatiste din Rusia și din partea puternicei prese corporatiste. Atacurile s-au năpustit asupra lui Nikita Sergheevici ca roiul de viespi, în ciuda notorietății sale și a poziției, aparent, privilegiate.</span></span></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="color: navy;"><span lang="zxx"><span style="color: black;">T</span></span></span>ema ediției ”<b>În buzunarul cui este statul?</b>” dezbate, fără menajamente, modul în care s-ar putea schimba lumea după pandemia Covid și subtextele fenomenului din jurul acesteia. Fără să subestimeze dramatismul situației, realizatorul TV se întreabă de ce în jurul periculosului virus apar mereu speculații și teorii conspiraționiste? Cum se leagă acestea de activitatea filantropică a miliardarului Bill Gates? Ce legătură au toate acestea cu Rusia? Și în ce fel noile restricții și reguli din învățământ (referitoare la învățământul la distanță) ar putea modifica radical conștiința omenirii? Îi dăm, așadar, cuvântul.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;">”<b>În buzunarul cui este statul?” </b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b>De la un virus cu origini controversate la culisele economiei mondiale</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">”Eu nu intenționez să hulesc pe nimeni, dar mă simt dator să înțeleg lucrurile – își începe Nikita Mihalkov expunerea. Incercăm să le prezentăm spectatorilor nu doar ce ne interesează pe noi, ci ceea ce interesează milioane de oameni. De la ultima noastră întrevedere nu a trecut multă vreme, dar situația s-a schimbat radical. Desigur că cea mai importantă problemă și temere pentru întreaga omenire a devenit acest coronavirus. Nu doresc să dezvolt această temă dureroasă: vedem zilnic la televizor și pe internet cifre statistice și încercări de a ieși din această situație, am văzut în ultima vreme ce oameni extraordinari sunt acești medici, asistente, șoferi, laborante și ceilalți, care zi și noapte salvează vieți. Din fericire, oamenii au început să înțeleagă, să aprecieze și să realizeze importanța efortului celor care ne salvează de boală și moarte.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Desigur că s-au născut o mulțime de păreri, ipoteze, teorii conspiraționiste, despre care ați auzit și dumneavoastră: ba că virusul a apărut inițial în China, de unde s-a răspândit în restul lumii; apoi s-a clarificat că e de proveniență sintetică; în China s-a spus că virusul s-a născut în America, că a fost creat acolo și a ajuns în China odată cu soldații americani. Desigur că virusul nu ne-a putut ocoli nici pe noi (Rusia – n.n.), dar, slavă Domnului, nu cu intensitatea cu care a lovit SUA. Omenirea, cum s-a văzut, nu a fost pregătită pentru această situație. Lumea obișnuiește să ia hotărâri din mers, pe care apoi le corectează tot din mers, astfel că am văzut cum se schimbă reglementările activității băncilor, ale diferitelor organizații, restaurantelor, magazinelor, școlilor, universităților ș.a.m.d. Ințelegem că virusul i-a luat pe toți prin surprindere, de aceea cred că este nedrept să acuzăm din start conducerea țării și primăriile Moscovei și ale altor orașe că adoptă aceste măsuri.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Dar în același timp constatăm cât suntem de nepregătiți a întâmpina această situație cu totul nouă. Cât de mulți oameni consideră că virusul este o bagatelă! Hm... poate că așa și este, dar totuși vedem oameni îmbolnăvindu-se și murind. Un număr imens de oameni au de suferit din această cauză, inclusiv financiar, economic și psihic ș.a.m.d.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;">”<b>Banii nu dispar, pur și simpli se mută dintr-un buzunar într-altul”</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Dar uneori este bine să ne și oprim ca să privim cu toții în aceeași direcție, iar nu doar să ne privim mirați unii pe alții. Desigur că este greu de ținut acasă un om care nu resimte pericolul, care se plimbă prin soare și se simte bine... soarele strălucește, pârâiul susură..., căci virusul nu se vede, e la fel de insesizabil ca radiațiile. De aceea, statul se simte nevoit să înăsprească tot mai mult regulile pentru cei ce nu simt pericolul și nu vor să asculte recomandările.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Sincer vorbind, veți fi de acord cu mine că obișnuim să acționăm pripit și că ne lipsește, în general, gândirea strategică. Adesea nu ajungem să ducem lucrurile la capăt. Adesea luăm hotărâri în grabă, iar dacă mai deținem și puterea politică, ne trezim că nu ne îndreptăm încotro trebuie sau că nu o facem așa cum trebuie. Așa s-a întâmplat la noi cu permisele speciale la metrou, care au generat cozi imense, ei, bine, am rezolvat-o a doua zi și pe asta. Este foarte important să avem cât de cât o gândire anticipativă: ce va fi mai departe?</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Astfel ajungem la teoria numerelor mari: una e dacă trebuie să comanzi prin megafon la 15 oameni să stea la distanță și alte este dacă trebuie să comanzi același lucru la 15 mii de oameni. Cum îi vei obliga? Dar s-a rezolvat și această problemă, însă apar altele, legate mereu de deficiența gândirii noastre strategice. Și asta nu se referă doar la problema de azi, ci și la istoria noastră în general (...<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc" style="font-size: 7.6px;"><sup>1</sup></a></sup>).</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Așa ne apropiem de ceea ce mă îngrijorează acum cel mai mult. Țineți minte că într-o ediție precedentă a emisiunii îl întrebasem pe un bancher dacă pot dispărea banii? El mi-a răspuns: ”Nu, Nikita, banii nu dispar, pur și simpli se mută dintr-un buzunar într-altul”.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Deci, <b>dacă vedem că unora nu le convine să stea acasă la calculator și să nu facă nimic, înseamnă că există alții cărora această stare de fapt le convine</b>. Cum se zice: ”Pentru unii mumă, pentru alții ciumă”.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Dar există și alte lucruri, la care nu mă pricep, dar pe care vreau să le discut din punct de vedere umanitar. Repet: nu acuz pe nimeni, doar îmi pun întrebări și am tot dreptul să o fac, ca orice cetățean al Rusiei, draga mea țară.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b>De ce s-a apucat Bill Gates de farmacologie?</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/--Q0wW0FGMbs/YBG4h9NVveI/AAAAAAAAEYs/phye_3hrVMoVffcK3R4YBVljuR8xolmhgCLcBGAsYHQ/s1347/The%2BGood%2BClub-The%2BGuardian.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="716" data-original-width="1347" height="213" src="https://1.bp.blogspot.com/--Q0wW0FGMbs/YBG4h9NVveI/AAAAAAAAEYs/phye_3hrVMoVffcK3R4YBVljuR8xolmhgCLcBGAsYHQ/w400-h213/The%2BGood%2BClub-The%2BGuardian.jpg" width="400" /></a></div><span style="font-family: inherit;">Așadar, miliardarul și filantropul Bill Gates, întemeietorul Microsoft, s-a apucat de farmocologie. Oare de ce? Haideți să vedem!</span><p></p><span style="font-family: inherit;"><br /></span><p class="western" style="direction: ltr; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Articolul intitulat ”They are called The Good Club – and they want to save the world” (”Se numesc Clubul cel Bun și vor să schimbe lumea”) a fost publicat acum mai bine de zece ani în prestigiosul ziar ”The Guardian”. Din el aflăm că în 2010 Bill Gates împreună cu alți milionari filantropi, au înființat un club elitist, denumit ”The Good Club”, la cărui primă întâlnire, desfășurată în mare secret în centrul New Yorkului, au hotărât să găsească împreună o rezolvare pentru problemele grave ale planetei. Din grup fac parte, pe lângă Gates, personaje cunoscute, ca George Soros, Warren Buffet, Michael Bloomberg, David Rockefeller și alții. Care este problema principală pe care binefăcătorii elitiști declară public să doresc să o rezolve? Evident, suprapopularea Pământului!</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b>Ecuație climaterică ori justificare a genocidului?</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-8wAsIUvaW7k/YBG8CzGsngI/AAAAAAAAEZc/lG_dI3Zsa6Uxmgbi82OtxqwRvlQrtnDUwCLcBGAsYHQ/s1314/BG%2BConf%2BTED.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="707" data-original-width="1314" height="215" src="https://1.bp.blogspot.com/-8wAsIUvaW7k/YBG8CzGsngI/AAAAAAAAEZc/lG_dI3Zsa6Uxmgbi82OtxqwRvlQrtnDUwCLcBGAsYHQ/w400-h215/BG%2BConf%2BTED.jpg" width="400" /></a></div><br />La conferința ”Technology, Entertainment, Design” din 9-13 februarie 2010 (TED2010<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote2sym" name="sdfootnote2anc" style="font-size: 7.6px;"><sup>2</sup></a></sup>), Bill Gates susținea că trebuie mișcorată cantitatea de bioxid de carbon expirată de locuitorii Pământului. În urma unor calcule aritmetice după formula:<p></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b>CO<sub>2</sub> = P x S x E x C</b></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">(unde P = populația planetei, S = numărul de servicii folosite de o persoană, E = energia utilizată de fiecare serviciu, C = cantitatea de CO<sub>2</sub> degajată de acea energie),</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Gates propune micșorarea cantității de bioxid de carbon expirate de oameni, nici mai mult, nici mai puțin, decât prin micșorarea numărului de locuitori ai Pământului!</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-HET3fSfEWcg/YBG48PlsVjI/AAAAAAAAEY0/SMFTPiQ-Y2k3SynpHCguPSIxebtAtd1PgCLcBGAsYHQ/s1319/CO2%253DPSEC%2Bexplicat.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="706" data-original-width="1319" height="214" src="https://1.bp.blogspot.com/-HET3fSfEWcg/YBG48PlsVjI/AAAAAAAAEY0/SMFTPiQ-Y2k3SynpHCguPSIxebtAtd1PgCLcBGAsYHQ/w400-h214/CO2%253DPSEC%2Bexplicat.jpg" width="400" /></a></div><span style="font-family: inherit;"><br />Criminala formulă – observăm noi - nu este doar total neetică, ci și cât se poate de amendabilă științific, adică stupidă, întrucât se folosește exclusiv (fără o să declare) de modelul țărilor dezvoltate, în care serviciile ocupă o scară largă și sunt, în majoritate, consumatoare de energie poluantă (electrică, termică), ignorând țările sărace sau în curs de dezvoltare, slabe consumatoare de servicii, ori în care serviciile sau alte activități umane sunt produse în special prin muncă manuală, animală sau mecanică, care nu conduc, practic, la poluarea atmosferei. Desigur că o minte sănătoasă nu ar fi propus depopularea planetei, ci scăderea celorlalți parametri, precum S (numărul de servicii folosite de o persoană), ori ecologizarea acestor servicii, prin adoptarea unui mod de viață mai simplu sau mai apropiat de natură, sau scăderea E (energia utilizată de un serviciu), prin ecologizarea tehnologiilor acestor servicii (n.n.).</span><p></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Astăzi sunt în lume 6,8 miliarde de oameni – susține Bill Gates în cadrul conferinței TED2010, citate de Nikita Mihalkov. Acest număr va crește rapid către în jur de 9 miliarde. În condițiile realizării cu succes a noilor vaccinuri, ale rezolvării problemelor de sănătate publică și a sistemului de reproducere umană, curba de creștere a populației poate scădea cu 10-15%. Cu timpul, producția de vaccinuri va crește, astfel încât se va putea asigura vaccinarea tuturor locuitorilor planetei” – susține Bill Gates, citat după o înregistrare video a alocuțiunii filantropului, care a circulat destul de mult pe net.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Culmea este că – observăm noi -, înregistrarea acestui discurs malthusian este larg răspândită pe internet (și nu neapărat în culisele sale anticonspiraționiste), fiind citată elogios, fără nici un fel de accente critice, de situri științifico-filosofice aparent serioase<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote3sym" name="sdfootnote3anc"><sup>3</sup></a></sup>, iar dementa formulă de legitimare a genocidului este numită reverențios în mediile academice ”ecuația climaterică a lui Gates”<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a></sup>, articolul ”<i>Did Bill Gates Just Give the Most Important Climate Speech of the Year?</i>” de Alex Steffen, publicat pe 16 februarie 2010 pe platforma alternet.org, numind speech-ul cu pricina ”cel mai important discurs pe probleme climatice al anului 2010”<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup>5</sup></a></sup>.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;">”<b>Vaccinarea de acum este cu totul altceva!</b>”</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">În aceste condiții Nikita Mihalkov se întreabă: ”Cum se va face vaccinarea propusă de Bill Gates?” și ne avertizează: ”<i>Să nu confundați! Nu este vorba de vaccinurile pe care le făceam în copilărie împotriva vărsatului de vânt, a poliomielitei și a altor boli clasice! Acum este cu totul altceva. Vaccinarea de acum are cu totul alt scop și rostul ei este cu totul altul!</i>”</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Pentru a-și argumenta afirmația, cineastul apelează la alt material video, preluat de pe canalul youtube <i>Vocea Germaniei </i>din 17 aprilie 2020, intitulat ”<i>Sub pretextul Corona, Bill Gates, Clintonii și Zucherberg vor să impună medicina forțată</i>”<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote6sym" name="sdfootnote6anc" style="font-size: 7.6px;"><sup>6</sup></a></sup>:</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">”<i>Bill Gates a declarat pentru canalul german Tageschau că trebuie vaccinate șapte miliarde de oameni. În acest scop – susține jurnalista canalului, Jasmine Kosubek</i><sup><i><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote7sym" name="sdfootnote7anc" style="font-size: 7.6px;"><sup>7</sup></a></i></sup><i></i></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><i><a href="https://1.bp.blogspot.com/--Q3_hTGMsDw/YBG55M67vGI/AAAAAAAAEZA/XrPdYJcL7M8xBYrkaLLhIhUKIRbwqCbzQCLcBGAsYHQ/s1779/Dr%2BShiva%2BAyyadurai%2Bpt%2BVoceaGerm.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1004" data-original-width="1779" height="226" src="https://1.bp.blogspot.com/--Q3_hTGMsDw/YBG55M67vGI/AAAAAAAAEZA/XrPdYJcL7M8xBYrkaLLhIhUKIRbwqCbzQCLcBGAsYHQ/w400-h226/Dr%2BShiva%2BAyyadurai%2Bpt%2BVoceaGerm.jpg" width="400" /></a></i></div><i> - l-am contactat pe Dr. Shiva Ayyadurai, inginer IT indiano-american și specialist în biologie sistemică. Acesta critică panica din jurul Coronavirusului, dar și faptul că fundația lui Gates le dictează oamenilor cum să practice medicină. Dr. Shiva susține că ”Bill Gates nu se pricepe la biologie. El provine dintr-o familie bogată și a fost ales, chipurile, pentru că știe ce face. Dar nu este așa. El a furat bani de la buget. Fundația lui ar fi trebuit să își plătească taxele, dar ei au transferat acești bani către fundația lui Bill și Melinda Gates. El își propune să devină ”salvatorul” tuturor oamenilor de culoare de pe planetă. Aceasta înseamnă rasism, rasism instituționalizat. Scopul lui este medicina obligatorie. Uitați-vă la partenerii lui: Hillary Clinton, Mark Zuckerberg, marile concerne farmaceutice. Aceștia sunt prietenii săi, cercurile în care el se învârte. Acești oameni doresc să impună tratamente medicale obligatorii. De ce? Foarte simplu. Îi interesează banii. Este vorba de 7 trilioane de dolari rulate pe an pentru industria farmaceutică”</i>”.<p></p><br /><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">Să fie clar, nu este vorba de vaccinul clasic, așa cum îl înțelegem noi, ci de ciparea populației - explică Nikita Mihalkov. Ce înseamnă aceasta? Lucrurile încep să devină foarte grave. Iată un document oficial, cu conolații biblice.</p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;">”<b>Sistem criptovalutar utilizând datele activității corporale”</b></p><br /><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-riMbPB_hJu4/YBG6kAzXmvI/AAAAAAAAEZI/Jv6GFKkISXMlkwJTymZtzZlMN4b3Fl98ACLcBGAsYHQ/s1675/Patent%2Bcriptomoneda.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="986" data-original-width="1675" height="235" src="https://1.bp.blogspot.com/-riMbPB_hJu4/YBG6kAzXmvI/AAAAAAAAEZI/Jv6GFKkISXMlkwJTymZtzZlMN4b3Fl98ACLcBGAsYHQ/w400-h235/Patent%2Bcriptomoneda.jpg" width="400" /></a></div>”Iată patentul cu numărul WO2020060606, înregistrat pe 26 aprilie 2020, propus de compania Microsoft Technology Licensing LLC, condusă de Bill Gates. Pe 22 aprilie 2020, în ziua împlinirii a 50 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin, acest patent primise statut internațional - observă Nikita Mihalkov. Patentul se numește ”Sistem criptovalutar folosind datele activității corporale” (”Cryptocurrency system using body activity data”). Fac o paranteză, pentru că e îngrijorător acest 060606... mă înțelegeți. Este o coincidență întâmplătoare, ori s-a căutat special un anumit semn numeric prezent în Cartea Apocalipsei, unde Evanghelistul Ioan numește 666 cifra fiarei? Apropo, pentru cine nu știe, dacă adunați toate cifrele de pe ruleta de la un cazinou, suma va fi 666. Am închis paranteza.<p></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><br /></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-OBgIYcJELrs/YBG7WBs8mjI/AAAAAAAAEZU/rOa5jspDpVQuiPfJzkyBikf9IAwVdFwFQCLcBGAsYHQ/s1920/Abstract%2Bpatent.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1920" height="225" src="https://1.bp.blogspot.com/-OBgIYcJELrs/YBG7WBs8mjI/AAAAAAAAEZU/rOa5jspDpVQuiPfJzkyBikf9IAwVdFwFQCLcBGAsYHQ/w400-h225/Abstract%2Bpatent.jpg" width="400" /></a></div><br />Așadar, ce este cu invenția asta, patentată de Microsoft? În abstractul patentului se arată că ”activitatea corpului uman asociată unei sarcini executate pentru un utilizator poate fi folosită într-un proces de minerit bancar din cadrul unui sistem criptovalutar”<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote8sym" name="sdfootnote8anc" style="font-size: 7.6px;"><sup>8</sup></a></sup>. Urmează explicații de specialitate, cu care nu vreau să vă îngreunez, concluzia fiind următoarea: În corpul omenesc se implantează un cip (numit și dispozitiv) cu rol de organ de control, care conține un senzor al mișcărilor individului, putând genera activarea și acumularea unei criptovalute într-un cont bancar asociat individului. Dacă individul respectă anumite condiții, va primi bunusuri în criptomoneda respectivă, pe care le poate apoi cheltui. Dar ale cui condiții trebuie îndeplinite?”<p></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;">Î</span><span style="font-family: inherit;">ntre timp - observăm noi -, pagina oficială de internet care prezintă patentul respectiv, postat pe 20.06.2019 pe situl științific patentscope<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote9sym" name="sdfootnote9anc"><sup>9</sup></a></sup>, a fost semnalată ca ”falsă” în notă cu titlul ”F<i>ALSE: A cryptocurrency system developed by Microsoft will use body activity data through the chip implanted in a human body</i>”, publicată pe (n.b.!) 05.05.2020 platforma de verificare a știrilor ”Poynter covid resources”<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote10sym" name="sdfootnote10anc"><sup>10</sup></a></sup>. Paranoia vânătorii de știri despre ”conspirațiile pandemiei” se declanșase...</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Cu alte cuvinte - continuă Nikita Mihalkov -, <b>pentru niște criptobonusuri (monede virtuale), omul își vinde personalitatea, libertatea, independența</b>. Adică cei ce vor controla aceste cipuri – deduce regizorul - vor avea toată libertatea să vă conducă și să vă oblige să faceți tot ceea ce vor ei, lucru pentru care vă plătesc. În acest fel veți face parte din... ”elită”!</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: inherit;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-44HV53DTdZg/YBG-BKOM7uI/AAAAAAAAEZo/hZ7gCPqNUaord0RPK9MDBDdL0exEF7n3gCLcBGAsYHQ/s1775/Criptomoneda.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1027" data-original-width="1775" height="231" src="https://1.bp.blogspot.com/-44HV53DTdZg/YBG-BKOM7uI/AAAAAAAAEZo/hZ7gCPqNUaord0RPK9MDBDdL0exEF7n3gCLcBGAsYHQ/w400-h231/Criptomoneda.jpg" width="400" /></a></span></div><span style="font-family: inherit;"><br />Dar nu se poate renunța la asta? Sigur că da! Căci sunteți oameni liberi! Dar nu veți mai putea intra la facultate. Nu veți mai putea primi un salariu mare. Iar drepturile vă vor fi restricționate, de pildă, dreptul de a cumpăra un automobil. Veți deveni niște paria!</span><p></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Dar care este scopul general urmărit de toate acestea? V-am mai spus. Scopul general este reducerea populației, căci sunt prea mulți consumatori de oxigen, de hrană și de toate celelalte, cum consideră Bill Gates. Țelul global este segregarea pe caste a omenirii, cel puțin așa înțeleg eu și aștept să fiu contrazis.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Dar ce legătură au toate astea cu noi? Bill Gates e undeva, departe, veți spune. Legătura este directă! Dar vom vorbi despre asta mai târziu”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span style="font-family: inherit;">”<b>În buzunarul cui este statul?” </b></span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b><span style="font-family: inherit;">Liberalii pierd teren, deci...</span></b></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Pentru cine este convenabilă criza pe care o traversăm acum? - se întreabă Nikita Mihalkov, realizatorul emisiunii cenzurate de pe canalul TV <i>Rossia 24</i>. Iată ce spune economistul Mihail Hazin, jurnalist la postul de radio <i>Avrora</i>:</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Este simplu. Acum ies în joc echipele de elită ale liberalilor, care sunt într-o situație dificilă. Căci liberalii au început să piardă teren în toată lumea. Sunt dați la o parte de președintele Chinei, Xi Jiping, de Trump în America, și președintele Putin a anunțat în perioada decembrie 2019-februarie 2020 că încearcă să diminueze puterea liberalilor. De aceea, echipele liberale sunt interesate la maximum ca problemele de acum să continue. Cu cât mai gravă este problema, cu atât îi interesează mai mult ca ea să persiste. De ce? Pentru că ei nu se tem de nimic, căci dețin o cantitate colosală de bani furați în ultimii 30 de ani și alte resurse imense. Toată această criză, în mare, nu îi va afecta pe ei personal, nici pe copiii lor sau pe nepoții lor. Și cu cât situația este mai încordată, cu atât probabilitatea ca liberalii să fie lăsați în pace este mai mare. Și poate că vor reuși chiar să scape din această situație”, conchide Mihail Hazin.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Deci, ca urmare a conjuncturii pandemice – continuă Mihalkov -, omul rămas acasă se informează de pe ecranul televizorului și cel al calculatorului și treptat se obișnuieste ca acesta să devină unica lui sursă de comunicare, în afara familiei și a apropiaților săi. Acolo, pe ecran, este lumea! Prin ecran se desfășoară învățământul, cursurile școlare, oamenii sunt nevoiți să accepte asta și o fac pentru că nu au încotro. Dar dacă o acțiune impusă se va transforma, treptat, în principiu general de viață, trecându-se definitiv la învățământul de la distanță, înțelegeți ce se va întâmpla? Omul va pierde ocazia comunicării directe cu semenii, a împărtășirii din căldura sufletească a celuilalt, nu-i va mai simți respirația, nu va mai avea sentimentul că este privit de ochii aproapelui său, nu va mai avea sentimentul realității prezenței aproapelui, atunci omul va ființa exclusiv în lumea virtuală a ecranului și se va schimba. Dacă omul se va deprinde multă vreme cu așa o viață claustrată, va ajunge treptat să se teamă să mai iasă din casă, pentru că afară e o altă viață, pe care el nu o mai cunoaște, căci își va fi pierdut posibilitatea să se apropie și să vorbească direct cu profesorii, să-i întrebe câte ceva după cursuri, să râdă, în fine, să șușotească, pur și simplu să șușotească cu ceilalți. Și acum cred că ne apropiem de cea mai gravă parte a lucrurilor”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b><span style="font-family: inherit;">Digitizarea socială, omul viitorului și Reichstagul</span></b></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Deci vom avea de-a face cu oameni pentru care <b>dependența digitală</b> e mai importantă decât relațiile umane și emoțiile - continuă Mihalkov. Vreau să argumentez cu un citat al domnului Gherman Oscarovici Gref<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote11sym" name="sdfootnote11anc"><sup>11</sup></a></sup>, președintele băncii Sberbank. Iată ce spune el:</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Școlile noastre produc oameni handicapați de frica permanentă a evaluării. De aceea, unul din scopurile mele personale este să desființez examenele”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Iată cum comentează această chestiune Valentina Matvienko, senatoare de Sankt-Petersburg, președinte al Consiliului Adunării Federale a Rusiei și președinte al Camerei Superioare a Parlamentului Rus: ”Pandemia Covid a impulsionat mișcarea de formare a învățământului mediu și universitar, care să îmbine organic metodele clasice de învățământ cu cele digitale, de la distanță. Viitorul îl reprezintă exact acest tip de sistem. Ea cere deja o definire mai precisă, juridică și legislativă, în viitorul cel mai apropiat. Trebuie să înțelegem că de acum încolo, învățământul de la distanță nu va mai constitui doar o formulă temporară, de rezervă, aplicabilă doar în situații excepționale, ca cea de acum”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Reacția doamnei senator a fost neașteptat de promptă față de aceste evenimente, observă necruțător Mihalkov.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">În acest timp, o petiție împotriva legiferării învățământului la distanță în Rusia a adunat în jur de 150.000 de semnături - continuă realizatorul; ea susține că ”învățământul la distanță este o măsură temporară, impusă de condițiile speciale pe care le traversăm. De aceea considerăm inacceptabilă legiferarea învățământului de la distanță ca formă principală de învățământ, care să înlocuiască învățământul față către față. Să nu acceptăm, sub pretextul pandemiei, ca învățământul de la distanță să devină forma principală de învățământ și ca învățământul față către față să devină cu plată”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Am mai vorbit despre asta într-o ediție anterioară a emisiunii ”Alungătorul de demoni” - amintește Nikita Mihalkov. În ediția din 1 februarie 2019, intitulată ”Va frânge, oare, Google țepușa Universității de Stat din Moscova?<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote12sym" name="sdfootnote12anc"><sup>12</sup></a></sup>”, spuneam: ”Învățământul viitorului va fi de două feluri: cel computerizat, care va fi ieftin, și cel față către față, care va fi scump. <b>Deoarece cunoștințele se devalorizează rapid, iar socializarea și posibilitarea de a învăța față către față se vor scumpi</b>”. Este un citat din domnul Dmitri Peskov, un personaj important, purtător de cuvânt al președintelui Federației Ruse pe probleme de dezvoltare digitală și tehnologică. În opinia acestuia, Google trebuie să frângă țepușa Universității de Stat din Moscova”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">De unde originează această idee? Unde îi este rădăcina? - se întreabă realizatorul. Iată un alt citat: ”Încă din 2003, ONU a adoptat documentul numit ”Agenda 2030”, care își definește ca scop învățământul pus în slujba dezvoltării durabile a întregii populații a Terrei. Întregul program, dar mai ales componenta educațională, este motivat de necesitatea asigurării dezvoltării durabile în lume. Dar stabilitatea (sau durabilitatea) lumii, după părerea ONU, poate fi drastic compromisă de excesul de educație. De fapt, <b>excesul de educație constituie o amenințare pentru stabilitate</b>. De regulă, oamenii mai bine instruiți, cu venituri mai mari, folosesc mai multe resurse decât oamenii mai slab educați, care au tendința să aibă venituri mai mici”. Textul a fost publicat în 2006, în documentul numit ”Cu cât mai multă educație, cu atât mai mare este pericolul pentru stabilitate”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Acest document se corelează cu realitățile noastre, susține Nikita, argumentând cu o altă înregistrare cu directorul Sberbank, făcută la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 12 iunie 2012: ”Domnilor și doamnelor, mă sperie ceea ce spuneți! Văd că vă propuneți să transmiteți puterea în mâinile poporului. Dar în momentul în care oamenii își vor înțelege esența sinelui și se vor recunoaște cine sunt cu adevărat, vor fi extrem de dificil de condus, adică de manipulat. Oamenii instruiți nu vor să fie manipulați. În cultura iudee, Cabbala, care furniza știința vieții, a fost timp de 3000 de ani o învățătură secretă, pentru că oamenii înțelegeau ce înseamnă să ridici vălul de pe ochii poporului, astfel încât oamenii să-și devină suficienți loruși. Cum să-i mai conduci atunci? Orice conducere a maselor presupune un element de manipulare. Cum să trăiești, cum să guvernezi o societate în care toți membrii au acces egal la informație, unde toți au acces la informații primare, de la sursă, nefiind nevoiți să acceadă exclusiv la informații prealabil prelucrate de analiști și politologi instruiți de guverne și de imensa mașinărie mass-media, care este doar în aparență independentă, dar, cum înțelegem foarte bine, are ca scop conservarea și alimentarea stării de frică? Cum să trăiești într-o astfel de societate?” - se întreabă, cu o sinceritate stupefiantă, Gherman Gref, cel care, în discursul său incendiar din 2012<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote13sym" name="sdfootnote13anc"><sup>13</sup></a></sup>,a îndrăznit să numească public democrația ”un lucru periculos”<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote14sym" name="sdfootnote14anc"><sup>14</sup></a> </sup>.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Și tot Gherman Gref spune, citat de Mihalkov: ”Noi am stabilit trei competențe care vor caracteriza <b>omul viitorului</b>. Acesta va fi, în primul rând, un om cu o doză ridicată de creativitate, în al doilea rând, acest om va avea o gândire sistemică dezvoltată. Trebuie să fiți de acord că e foarte greu să găsești oameni cu o doză ridicată de creativitate și cu o gândire sistemică dezvoltată. Din șapte miliarde de oameni, șase vor fi secerați. Iar a treia componentă este capacitatea de a-și atinge rezultatele propuse”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Ce înseamnă aceasta? - se întreabă Mihalkov, răspunzând: Înseamnă că din cele șapte miliarde, cei care nu corespund acestor criterii sistemice, așa cum le înțelege Gref, vor fi... secerați! Vă amintiți spusele domnului Gref despre caracterul ezoteric al științelor sacre? ”Oamenii instruiți nu vor să fie manipulați. În cultura iudee, Cabbala, care furniza știința vieții, a fost timp de 3000 de ani o învățătură secretă, pentru că oamenii înțelegeau ce înseamnă să ridici vălul de pe ochii poporului, astfel încât oamenii să-și devină suficienți loruși. Din momentul în care oamenii își vor înțelege esența sinelui și se vor recunoaște cine sunt cu adevărat, vor fi extrem de dificil de condus, adică de manipulat”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Declarații atât de deschise, de sincere și de îndrăznețe nu am mai auzit decât în planurile OST, de <span style="color: #202122;"><span>colonizare și germanizare forțată a Europei de Est</span></span><sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote15sym" name="sdfootnote15anc"><sup>15</sup></a></sup> ale Celui de-al Treilea Reich, observă Nikita Sergheevici. Despre ele am vorbit în ediția emisiunii din 1 februarie 2019.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><b></b><span style="color: #202122;"><span><b>Heinrich Himmler </b></span></span><span style="color: #202122;"><span>considera că </span></span><span style="color: #202122;"><span><b>pentru popoarele înrobite învățământul nu este necesar</b></span></span><span style="color: #202122;"><span>. La fel considera </span></span>Martin Borman, <span style="color: #202122;"><span>un alt membru marcant al </span></span><b>Reichstagului</b> și secretar personal al lui Hitler: ”Slavii trebuie să lucreze pentru noi. În măsura în care nu ne sunt de folos, pot să moară. Invațatura este periculoasă pentru ei. E suficient ca ei să știe să numere până la 100. În cel mai bun caz, este acceptabil un sistem de învățământ care să pregătească pentru noi marionete”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Dacă omul vorbește așa și este convins de aceste lucruri - remarcă Nikita Mihalkov -, că din șapte miliarde, șase trebuie secerate, firește că nu se imaginează pe sine printre cele șase miliarde secerate, ci în rândul miliardului rămașilor în viață! În acel unic miliard de elită! Omenește, este atât de jenant, încât nu-ți vine decât să asculți mai departe, ca să te lămurești unde vrea, de fapt, să ajungă Gherman Gref:</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Practic, Fondul național valutar de rezervă al Rusiei (parte importantă a fondului de pensii – n.n.) devine societate publică pe acțiuni acționară a Sberbank, iar principalul beneficiar al activității băncii devine întregul popor al Rusiei”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Grozav, nu?... dacă ar fi așa. Dar nu este așa! - observă realizatorul. Căci procentul acțiunilor libere ale Sberbak deținute de SUA este de 40%, iar al celor deținute de Marea Britanie, 29%, adică aproape 70% din acțiunile Sberbank nu sunt deținute de Rusia! Atunci se explică multe! - conchide Nikita.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Dar ce legătură este între Bill Gates și Gherman Gref? Cred că mai bine ca mine vă va răspunde la această întrebare doctorul în istorie Olga Cetverekova, care explică pentru postul de televiziune ”День ТВ” (din 26.03.2020):</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Toate datele personale ale unui individ se vor depozita pe o singură platformă informatică, adică datele despre fiecare om vor fi cunoscute ca în palmă; pentru a crea un asemenea sistem este nevoie de tehnologii digitale foarte performante, și anume tehnologiile Cloud (...) Sarcina principală este acum de a crea <b>o masă de tineri cu conștiința modificată</b>, ceea ce este foarte important, pentru că și oamenii care lucrează în structurile de care am vorbit sunt oameni cu conștiința modificată, cărora, ca să mă exprim delicat, le lipsește componenta umană, care au ajuns să gândească după algoritmii mașinilor. Căci acest sistem digital va funcționa eficient doar în condițiile modificării conștiinței oamenilor. De aceea Gherman Gref s-a apucat acum de copii, începând cu copiii de grădiniță și de școală, pe care insistă să îi treacă pe învățământul digital”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Cu alte cuvinte, directorul băncii naționale a Rusiei nu se ocupă doar de învățământ, ci și de construcția statului – conchide Mihalkov. Citez: ”Statul își schimbă profilul, el devine foarte comod pentru cetățeni, statul devine insesizabil. <b>Statul poate intra într-un buzunar și el va fi într-un buzunar</b>”, susține fostul ministru al economiei Rusiei.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Mă tulbură, însă, întrebarea: <b>În buzunarul cui va fi statul?</b> - continuă Nikita. Ce se află în spatele retoricii despre perfecționare, despre ușurarea vieții, digitalizare, despre putința de a rezolva probleme apăsând pe o singură tastă, ceea ce este comod și confortabil? Mie nu îmi place cuvântul ”confort”, dar el există. Ce se află în spatele acestui confort? Cu ce preț îl dobândim? Ce trebuie să dăm în locul lui? Libertatea? Individualitatea noastră unică? Vor hotărî alții pentru noi cine are dreptul să meargă la școală și cine nu? <b>Vom fi secerați, cernuți, ca la un casting mondial? Casting!... Și cine va organiza acest casting?</b> Interesant, nu? - remarcă cu amărăciune regizorul.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Iar între toți acești roboței cipați, ce loc vor mai avea poeții, artiștii, gânditorii, contemplativii? ”<i>Eroul este poetul acțiunii, iar poetul este eroul contemplației</i>” - spunea un filosof rus. Unde este aici contemplația? Unde va fi locul pentru poeți, când, pentru buna îndeplinire a comenzilor pe care le veți primi, veți primi bonusuri, ca niște soldăței de plumb, cu care vă veți cumpăra o gumă de mestecat? Unde sunt aici creativitatea și viața? Lipsesc! Dar poate că asta este și scopul?... Dar noi ce vom face? Noi unde ne vom duce? Noi, oamenii care trăim pe pământul pe care au viețuit un Pușkin, un Musorski, un Cehov, un Dostoievski? Ce ne rămâne nouă de făcut? Mai este nevoie de noi? Mergeți la Centrul prezidențial al Fundației Boris Elțîn<sup><a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote16sym" name="sdfootnote16anc"><sup>16</sup></a></sup> și vi se va explica cum toată acea lume nici nu a existat! Există doar acesta, de acum! Măreții ani ai prezentului!</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Dar cel mai important este că cei care, cu geniul lor, au inventat toate aceste tehnologii de acum, le înțelegeau, cu siguranță, pericolul! - apreciază regizorul. Iată un fragment din emisiunea noastră trecută:</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Fondatorii reali ai acestui <b>imperiu informatic al internetului</b>, inclusiv ai platformelor Google, Yandex și Twitter, își apără copiii de excesele tehnologiei virtuale. Copiii lui Steve Jobs nu aveau acces la Ipad-uri în general și aveau interdicție la folosirea gadgeturilor pe timpul nopții și în zilele de sărbătoare. Chris Anderson, unul din fondatorii 3D Robotics, de asemeni le restricționează copiilor săi utilizarea gadgeturilor. Fiul întemeietorului serviciului Twitter are voie să-și folosească smartfoanele și tabletele nu mai mult de o oră pe zi. Alți directori de companii informatice își restricționează copiii la maximum 30 de minute pe zi de utilizare a gadgeturilor, iar copiii lor mici nu au deloc smartfoane sau Ipad-uri.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">În acest context se mai naște o întrebare: poate că pandemia asta nu este întâmplătoare? Dacă ea se va prelungi, poate că este avantajoasă? Dacă se va prelungi încă o lună, două, cinci, un an, trei ani... gata! Șederea la calculator timp de trei ani la rând va conduce la o nouă ”selecție naturală”! Vom avea un nou popor și o nouă țară! Oameni noi!... Nu știu cum vor fi aceștia... Dar vor fi altfel! Poate că de asta ni s-a și dat această încercare, ca să ne pună pe gânduri. Nu spun asta ca să certăm pe cineva, ca să interzicem ceva, ci ca să ne punem pe gânduri, ceea ce nu este deloc o ocupație proastă.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Cred că, în acest sens, foarte multe lucruri sunt în mâinile celor care ne conduc țara. Închipuiți-vă că ideile expuse de domnul Gref ar fi fost rostite de un paznic, de o vânzătoare de bilete, de un cântăreț la operă sau chiar de un profesor: ce valoare și ce însemnătate ar fi avut? Nici una! Pentru că în spatele celor care lansează astfel de idei se află sume imense de bani, banii noștri. Deci suntem cadorisiți cu programe de modificare a conștiinței, concepute pe banii noștri! Mă bucur că destul de multă lume înțelege asta acum, și chiar cei din conducerea actuală.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Iată ce crede în această privință primul ministru al Rusiei, domnul Mihail Mișustin: ”Actualele metode de comunicare on-line la distanță sunt utile, putând fi un excelent sprijin și un instrument de lucru, pot fi organizate lecții practice prin internet, dar nimic nu poate înlocui acel mediu universitar și academic, care formează medici de elită, ingineri de elită, profesori de elită”.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in;"></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Ca să încheie într-o notă stenică și mai relaxată, temerarul realizator a adunat o serie de mesaje vocale anonime din mediile de socializare, ale unor părinți revoltați de trecerea învățământului exclusiv în on-line. Reacții tragi-comice de neputință, emoționale până la isterie ale părinților total nepregătiți pentru a-și asista copiii de 6-7 anișori să folosească sofisticatele platforme de teleconferință, pe care nici dascălii nu le stăpânesc. Mămici în criză de nervi în urma rezultatelor catastrofale ale învățământului la distanță, suduie de mama focului ”digitalizarea lu' pește”, pe care o împroașcă cu înjurături de gospodine și o trimit pe ”pustiile biților”. Le dau replica alte înregistrări audio din social media, cu reacțiile copiilor, care promit că de acum încolo vor merge la școală cu poftă, ”în pas săltat și cu zâmbetul pe buze”, își vor îmbrățișa cu drag colegii și profesorii și nu vor mai dori să chiulească.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”În ciuda planurilor acestor bancheri, încă trăim în lumea noastră, care, omenește, nu este chiar atât de afectată de pandemie” – conchide pe un ton mai optimist Nikita Sergheevici, inserând o scurtă filmare ciné-verité cu umor involuntar à la russe, în care clienta unei bănci, obligată să păstreze distanța socială impusă de 2 metri chiar când trebuie să își prezinte pașaportul la ghișeu, nu găsește altă soluție decât să îl azvârle cu putere în capul funcționarei, care îl preia, îl verifică și i-l azvârle despre câteva secunde în același fel. Se întîmpla cândva în aprilie. Așa legi, așa comportamente. Probabil că, între timp, s-au găsit soluții mai bune.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">”Așa că eu mă bazez, totuși, pe poporul nostru, pe înțelepciunea și umorul lui. Vă propun să gândim, să analizăm și să privim înainte nu doar prin ochii altora. Aveți grijă de voi, fiți răbdători, foarte vigilenți și precauți!” – își încheie Nikita Sergheevici cuvântul, într-un duh al înțelepciunii populare, desprins, parcă, din basmele cu Ivan Turbincă, un alt alungător de draci al ortodoxiei răsăritene.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></p><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Selecție, traducere, comentarii și note de Elena Dulgheru.</span></p><p class="western" style="direction: ltr; font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></p><div id="sdfootnote1"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: "Liberation Serif", "Times New Roman", serif; font-size: 10pt;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote1anc" name="sdfootnote1sym">1</a> </span><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;">Realizatorul enumeră câteva gesturi guvernamentale, pe care le consideră mostre ale lipsei de gândire strategică: acceptarea de către Rusia a instrumentării din exterior, prin ong-uri finanțate de puteri străine, a mișcărilor rusofobe din Ucraina, care au precedat Maidanul și războiul recent ruso-ucrainian; la abandonarea de către guvernul rus a unui grup de elevi plecați la schimb de experiență în SUA, blocați acolo din cauza crizei Covid; la denigrarea generalizată a istoriei Rusiei sovietice în programele cultural-educative pentru elevi, ceea ce-i determină pe tinerii ruși să creadă că istoria patriei lor a început în 1990...</span></p></div><div id="sdfootnote2"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote2anc" name="sdfootnote2sym">2</a> Conferințele TED (Technology, Entertainment, Design – Tehnologie Divertisment și Design) sunt o serie de conferințe internaționale susținute, din 1990, de Fundația americană Sapling, ale căror alocuțiuni sunt postate pentru distibuție liberă în scopul răspândirii așa-numitelor "idei care merită promovate". Inițial orientate pe tehnologie și design, tematica conferințelor a fost lărgită către alte teme științifice, culturale și politice (cf. Wikipedia).</span></p></div><div id="sdfootnote3"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote3anc" name="sdfootnote3sym">3</a> Ca http://worldwidebeingfreewebsite.com/energy%2014.htm</span></p></div><div id="sdfootnote4"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote4anc" name="sdfootnote4sym">4</a> https://www.webteacher.ws/tag/climate-change/</span></p></div><div id="sdfootnote5"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote5anc" name="sdfootnote5sym">5</a> <span style="color: navy;"><span lang="zxx"><u><a href="https://www.alternet.org/2010/02/did_bill_gates_just_give_the_most_important_climate_speech_of_the_year/">https://www.alternet.org/2010/02/did_bill_gates_just_give_the_most_important_climate_speech_of_the_year/</a></u></span></span>.</span></p></div><div id="sdfootnote6"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote6anc" name="sdfootnote6sym">6</a> ”Под корону Билл Гейтс, Клинтоны и Цукерберг хотят ввести принудительную медицину [Голос Германии]”, <span style="color: navy;"><span lang="zxx"><u><a href="https://www.youtube.com/watch?v=z1blpjk2gQg">https://www.youtube.com/watch?v=z1blpjk2gQg</a></u></span></span>.</span></p></div><div id="sdfootnote7"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote7anc" name="sdfootnote7sym">7</a> Interviul original cu Dr. Shiva Ayyadurai despre vaccinuri, care conține multe informații valoroase pe această temă, poate fi vizionat aici: ”Coronakrise: Big Pharma und das Geschäft mit den Impfstoffen” (”Criza Corona: Bif Pharma și afacerea vaccinurilor”), <span style="color: navy;"><span lang="zxx"><u><a href="https://www.youtube.com/watch?v=TeA7ZzYi4WY">https://www.youtube.com/watch?v=TeA7ZzYi4WY</a></u></span></span>.</span></p></div><div id="sdfootnote8"><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote8anc" name="sdfootnote8sym">8</a> <span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #1a1a1a;"><span><span lang="en-US"><b> </b></span></span></span></span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #1a1a1a;"><span><span lang="en-US">Human body activity associated with a task provided to a user may be used in a mining process of a cryptocurrency system. A server may provide a task to a device of a user which is communicatively coupled to the server. A sensor communicatively coupled to or comprised in the device of the user may sense body activity of the user. Body activity data may be generated based on the sensed body activity of the user. The cryptocurrency system communicatively coupled to the device of the user may verify if the body activity data satisfies one or more conditions set by the cryptocurrency system, and award cryptocurrency to the user whose body activity data is verified. </span></span></span></span><span style="color: navy;"><span lang="zxx"><u><a href="https://patentscope.wipo.int/search/en/detail.jsf?docId=WO2020060606"><span>https://patentscope.wipo.int/search/en/detail.jsf?docId=WO2020060606</span></a></u></span></span><span>.</span></span></p></div><div id="sdfootnote9"><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote9anc" name="sdfootnote9sym">9</a> https://patentscope.wipo.int/search/en/detail.jsf?docId=WO2020060606</span></p></div><div id="sdfootnote10"><p class="western" style="direction: ltr; line-height: 16px; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote10anc" name="sdfootnote10sym">10</a>https://www.poynter.org/?ifcn_misinformation=a-cryptocurrency-system-developed-by-microsoft-will-use-body-activity-data-through-the-chip-implanted-in-a-human-body.</span></p></div><div id="sdfootnote11"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote11anc" name="sdfootnote11sym">11</a> Politician rus, fost ministru al economiei și comerțului, președinte și CEO al biroului executiv al Sberbank, cea mai mare bancă de stat a Rusiei.</span></p></div><div id="sdfootnote12"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote12anc" name="sdfootnote12sym">12</a> Una dintre clădirile ”zgârie-nori” ale capitalei Rusiei (care copiază modelul arhitectonic american al anilor 30), Universitatea de Stat din Moscova (MGU) are, ca semn distinctiv, o țepușă și este una din imaginile-simbol ale Moscovei; modelul îl regăsim și în București la clădirea Presei Libere, celebra Casă a Scânteii, copiată de noi de la americani la mâna a doua, adică de la sovietici.</span></p></div><div id="sdfootnote13"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote13anc" name="sdfootnote13sym">13</a> Зачем Герман Греф назвал демократию «страшной вещью», https://www.forbes.ru/sobytiya-column/vlast/83548-volatilnost-umov-v-zashchitu-germana-grefa</span></p></div><div id="sdfootnote14"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote14anc" name="sdfootnote14sym">14</a> Sursa originară: https://www.youtube.com/watch?v=CRMw9N01d_A</span></p></div><div id="sdfootnote15"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0in; text-align: justify; text-indent: 0in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote15anc" name="sdfootnote15sym">15</a> <span style="color: #202122;"><span><i> </i></span></span><span style="color: #202122;">Planul general Ost (Generalplan Ost): program al Germaniei Fasciste de colonizare și germanizare forțată a Europei de Est, elaborat pe baza doctrinei de rasă și al conceptului de ”spațiu vital”, sub conducerea Reichsfuhrerului Heinrich Himmler; a fost conceput din 1939 pentru 30 de ani, dar a fost dezamorsat în 1943.</span></span></p></div><div id="sdfootnote16"><p class="sdfootnote-western" style="direction: ltr; line-height: 13.3333px; margin-bottom: 0in; margin-left: 0.24in; text-align: justify; text-indent: -0.24in;"><span style="font-family: inherit; font-size: x-small;"><a class="sdfootnotesym" href="#sdfootnote16anc" name="sdfootnote16sym">16</a> <span>Centrul B.N. Elțîn: centru social, cultural și educativ deschis la Ekaterinburg în 2015 sub egida fundației omonime, constituit în jurul muzeului dedicat primului președinte al Rusiei postcomuniste, având ca obiectiv principal personalitatea acestuia și istoria politică a Rusiei contemporane, deprinderea tineretului rus cu principiile societății civile liberale și dezvoltarea relațiilor socio-culturale cu celelalte țări. </span><span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="color: #202122;">A fost criticat de conservatori (printre care și Nikita Mihalkov) pentru atitudinea sa maniheistă față de istoria Rusiei sovietice, redusă simplist la istoria stalinismului și ignorând cele două dezghețuri politice, precum și perioada de înflorire dintre ele. (Lăudat de Occident, Elțîn este criticat de cea mai mare parte a rușilor pentru modul pripit, lipsit de viziune economică, în care a împins Rusia către privatizare forțată, fără a elabora prealabil o strategie, ceea ce a dus Rusia la dezastru economic și la o mare depresie socială, care caracterizează primul deceniu al ”tranziției” spre economia de piață).</span></span></span></p></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1078191774178156993.post-56219608035894762892021-01-13T00:34:00.009+02:002022-06-26T23:25:56.767+03:00Așa-zisul vaccin nu încalcă nici o dogmă?! - replică la cuvântul unui părinte celebruArticol publicat pe platforma <a href="https://www.activenews.ro/opinii/Asa-zisul-vaccin-nu-incalca-nici-o-dogma-replica-la-cuvantul-unui-parinte-celebru-164697?fbclid=IwAR28ewJ8ZNVt7344hMA2IV8Tq8evvW3aN0PxD01idx_g-fiovhCGmkVwS8E">ActiveNews / 14 ianuarie 2021</a> și preluat sub titlul ”<b>Așa-zisul vaccin nu încalcă nici o dogmă?! Replică la cuvântul unui părinte celebru dată de Elena Dulgheru</b>” de <a href="https://bucovinaprofunda.com/2021/01/16/asa-zisul-vaccin-nu-incalca-nici-o-dogma-replica-la-cuvantul-unui-parinte-celebru-data-de-elena-dulgheru/#more-19069">Bucovina Profundă / 16 ianuarie 2011</a><div><br /></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px;"><div style="text-align: left;"><i style="text-align: justify;">”Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura sufletului şi duhului”</i></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><div style="text-align: right;"><br /></div><div><div><div><div style="text-align: justify;">Folosirea v.i.p.-urilor și a instituțiilor celor mai respectate de societate (ca televiziunea, școala și Biserica) pentru impunerea în masă a unei ideologii periculoase, străine maselor, este o rețetă veche, care exploatează psihologia mulțimilor. A fost folosită intensiv de marxiști, care erau capabili de orice violență sau vicleșug pentru a smulge unor intelectuali, preoți sau artiști respectați o declarație de aderență ori chiar partizanatul; metoda este reactualizată acum de urmașii marxiștilor.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Simona Halep... părintele cutare... cutare ierarh... Evident, ierarhia bisericească este extrem de vizată acum de tirurile încrucișate ale presei, politicienilor, factorilor de decizie văzuți și nevăzuți. Și cea mai șantajată. Nu e de mirare, așadar, că declarațiile clericilor sunt contradictorii. Nu îi vom judeca - doar Dumnezeu are dreptul s-o facă -, dar suntem datori să le înțelegem mesajul și conținutul declarațiilor publice.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-HWqq3YTYFsY/X_4iBRAP9-I/AAAAAAAAEX0/hd53xJfVwEEZM9IGOMg7cxyAQtQV1oCtQCLcBGAsYHQ/s426/pr.C.Necula.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="426" data-original-width="367" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-HWqq3YTYFsY/X_4iBRAP9-I/AAAAAAAAEX0/hd53xJfVwEEZM9IGOMg7cxyAQtQV1oCtQCLcBGAsYHQ/s320/pr.C.Necula.jpg" /></a></div></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A devenit virală declarația de duminică 10 ianuarie 2021 pentru Digi24.ro a părintelui Constantin Necula, cel mai popular cleric al ultimului deceniu, de susținere a campaniei guvernamentale de vaccinare. Miniinterviul său, scurt de un minut și ceva, amabil și superficial, a fost preluat de presă cu titlul: <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/preotul-necula-a-crede-ca-vaccinul-e-o-incalcare-a-unei-dogme-e-periculos-in-mana-lui-dumnezeu-stau-si-astfel-de-vaccinuri-1431629">”<b>A crede că vaccinul e o încălcare a unei dogme e periculos. În mâna lui Dumnezeu stau și astfel de vaccinuri</b>”</a>. Frazele sale, lipsite de spirit analitic și de o corectitudine politică impecabilă, au fost circulate fulgerător de toate cotidienele importante, tocmai de cele care obstrucționează sistematic vocile docte, competente și responsabile, precum cea a părintelui prof. Vasile Mihoc, pus la zid de curând pentru adevărul avertismentelor sale din <a href="https://www.turnulsfatului.ro/2021/01/07/un-preot-sibian-indrumator-de-doctorat-la-ulbs-cere-oprirea-vaccinarii-bdquo-cititi-acolo-in-scrisoare-este-tot-ce-trebuie-rdquo-179173">Scrisoarea deschisă către guvernul României, Ministerul Sănătății și întreaga societate română, referitoare la abuzurile vaccinării</a>.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">„<b>E momentul să-i lăsăm pe profesioniști să vorbească</b>” - susține părintele Necula, confundând specialiștii cu medicii fără pregătire în domeniu, acreditați de guvern, care se bâlbâie și gafează repetat la fiecare interviu, și ignorând că tocmai adevăraților specialiști, cu operă și rezultate practice în imunologie, li se pune sistematic călușul în gură. Desigur că e bine să-i lăsăm pe profesioniști să vorbească, dar pe care dintre profesioniști? Pe cei care și-au vândut profesia și sunt incapabili de o argumentare serioasă, ori pe cei fideli adevărului științific, pe care îl exprimă logic și coerent și, fideli, implicit, și lui Dumnezeu?</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">„<b>A crede că vaccinul e o încălcare a unei dogme e... periculos</b>”? Adică administrarea de bunăvoie a unei licori neverificate, convențional numite ”vaccin” (cu toate că medici reputați avertizează că acesta nu este un vaccin), o licoare mustind de modificatori genetici și alte otrăvuri, cu adaos de țesut de prunci avortați, este pe placul lui Dumnezeu, iar nu un atac virulent asupra trupului omenesc, care, așa cum ne învață Sfânta Scriptură și catehismul creștin, este templu al Duhului Sfânt? Ba este o încălcare a unei dogme fundamentale, părinte, tocmai aici este gafa teologică!</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">”<i>Voi nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri?</i>” (1 Cor. 6:19). Că trupul omului este templu al Duhului Sfânt este un adevăr teologic fundamental, definitoriu pentru Creștinism, adevăr glăsuit de Hristos și temeinic explicat de Sf. Apostol Pavel, adevăr care a modelat în mod specific Ortodoxia, până astăzi, subliniind sfințenia trupului și a materiei, un adevăr de care Catolicismul s-a cam depărtat, prin înclinațiile sale maniheist-platoniste, dar pe care nu îl neagă.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">”<i>Voi nu știti că sunteți templu al Duhului Sfânt?... Dacă nimicește cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu, căci Templul lui Dumnezeu este sfânt, și așa sunteţi voi”</i> (1 Cor. 3:16) - ați uitat aceasta, părinte profesor?</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Cunoaștem din surse științifice de primă mână și de la cei mai avizați specialiști în domeniu - cenzurați sistematic de presa mainstream - compoziția poțiunii și ingineria genetică aflată la baza ei, inginerie care este ea însăși o ingerință luciferică și un atac asupra Templului Duhului Sfânt, a trupului omului.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">„<b>A crede că vaccinul e o încălcare a unei dogme ține de învelirea anatomiei în ideologie</b>”, părinte? Pentru cei botezați, anatomia nu în ideologie este îmbrăcată, ci în Hristos, prin harul Duhului Sfânt: ”<i>În Hristos m-am botezat, în Hristos m-am îmbrăcat</i>”, cântă Biserica la ceremonialul botezului, pe care l-ați rostit de nenumărate ori. În van, oare? În Hristos sunt îmbrăcați sfinții, în Hristos se îmbracă tot omul îndumnezeit, cu viață cuvioasă, dusă în trup și în suflet după rânduiala lui Dumnezeu. Toată lucrarea asceților, a postului - despre care ne veți vorbi frumos peste o lună și ceva -, este atentă deopotrivă la suflet și la trup, inclusiv la iconomia ingerării materiei, și constă în îndumnezeirea acestei anatomii, nu spre îmbrăcarea ei în vreo ideologie sau alta, cum cinic susțineți, ci în haina nobilă a Duhului Sfânt!</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Și acestă ingerință brutală de inginerie genetică, făcută sub pretextul fricii materialiste de moarte, nu este un atac viclean asupra creației celei mai nobile a lui Dumnezeu, a omului, templu al Duhului Sfânt? Cât de orb trebuie să fii, mai ales ca teolog, ca să nu vezi asta, când o vede și o simte și un simplu credincios, neștiutor de teologie? Căci despre cei ce îi vor ameți pe cei mici, Însuși Hristos spune că e mai bine să nu se fi născut! ”<i>Cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării (...) Vai omului aceluia prin care vine sminteala!</i>” (Mt. 18:6-7).</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Dar nanorobotica transhumanistă, întrețesută cu calculatorul biologic virtual - biotehnologii dezvoltate în ultimele decenii, cu licențe de inventică disponibile pe siturile marilor universități ale lumii, și care sunt implementate la greu în poțiunea cu pricina, dar fără cercetări serioase, nu sunt și ele un atac asupra trupului omenesc, ca templu al Duhului Sfânt?</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Chiar din punct de vedere conceptual această ingerință genetică brutală, făcută cu foarfeca în proiectul dumnezeiesc suprem, care este Omul, fără a se urmări măcar inginerește consecințele pe termen lung - căci nu s-au urmărit! -, este un viol, căci spus este: ”<i>Ceea ce Dumnezeu a unit omul să nu despartă</i>” (Marc. 10:9). Căci Dumnezeu l-a zidit pe om cu dragoste, iar ingerințele de acest fel ale cercetării genetic-transhumaniste în anatomia omenească numai de iubire nu-s motivate, căci altminteri s-ar opri în fața apofaticului din fața lor, cum au făcut marii savanți înduhovniciți, ci sunt motivate de luciferismul golemic cel mai hard-core. Depozițiile IT-știlor specializați în inteligență artificială dezvăluie invariabil acest credo și țel luciferic ascuns, moralmente abject, de creare în laborator a omului-robot, fără suflet, un zombi. Numai că robotul metalic sau de prexiglas din romanele și filmele SF ale secolului trecut a fost înlocuit acum, grație biotehnologiilor și neuroștiinței, cu bio-robotul, care nu mai este ficțiune, ci este real.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Iată subiecte de dialog real al științei cu religia, care au fost evitate mereu, intenționat sau nu, de grupul universitar de dialog format din teologi, fizicieni, ingineri și jurnaliști, constituit cu binecuvântări în regulă pe lângă facultatea de profil, prolific în publicații și întruniri de conivență, dar nul în privința dezbaterii temelor acute, de actualitate și periculoase de bioetică, iar acum culegem roadele dezastruoase ale acestei lașe și ipocrite nepăsări. Avusesem toate condițiile ca această tornadă mondială să nu surprindă mediul teologic, tehnic și jurnalistic românesc nepregătit!</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Să nu mai vorbim că, în termeni popular-”medievali”, licoarea pute de la o poștă a vrajă cu mort (avortonul) - sintagmă binecunoscută de preoți, căci o rostesc la toate dezlegările. Dar oare în van le este rostirea? Cum de istețului universitar teolog nu i s-a aprins beculețul? Ori s-a jenat în fața presei progresiste de ”medievismul” conceptului? Și a magie la fel de toxică put și celelalte ingrediente de extracție a virusului-sursă (un șerpe, un liliac), virus a cărui variantă ”benignizată” în laborator este conținută de prezenta licoare. Și lista acestor ingerințe luciferice, toxice și din punct de vedere simbolic, și științific, este lungă cât prospectul produsului. Pute din punct de vedere științific, pute din punct de vedere simbolic și religios, iar cazuistica explodează cu sânge, spasme, paralizii și pareze, erupții rebele, cocoașe, morți și alte ”coincidențe întâmplătoare”...</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">E grav ca un preot, un teolog să confunde un atac la adresa făpturii celei mai iubite de Dumnezeu, deci un atac împotriva lui Dumnezeu sau un sacrilegiu bio-ingineresc, cu ”<b>mâna lui Dumnezeu</b>”! Adică să confunde albul cu negrul, cu o lipsă de discernământ specific confuziei celei mari a ”vremurilor de pe urmă”... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Așadar, ”dogmatic curat”... ca mărul otrăvit din povestea fraților Grimm!</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În zilele astea feriți-vă de celebrități, din orice domeniu ar fi, dar fie-vă și milă de ele, că sunt cele mai atacate! Fiți foarte atenți la zicerile lor și cercetați-le din toate direcțiile. Dar nu le judecați, căci n-ați vrea să fiți în pielea lor, ci mai bine rugați-vă pentru ele!</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Și nu uitați vorbele mereu actuale ale Apostolului, definitiorii pentru o teologie a trupului (n.b. dialogului Știință&Religie!): ”<i>Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura sufletului şi duhului, dintre încheieturi şi măduvă</i>” (Evr. 4:12). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><br /><span style="font-size: x-small;"><b>Bibliografie selectivă</b>:<br />https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3335060/<br />https://www.local10.com/news/local/2021/01/07/did-miami-beach-doctor-56-die-from-receiving-covid-19-vaccine/<br />https://sciencewithdrdoug.com/2020/11/27/will-an-rna-vaccine-permanently-alter-my-dna/<br />https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33113270/<br />https://r3media.ro/israel-240-de-oameni-au-descoperit-ca-s-au-infectat-cu-covid-19-dupa-administrarea-vaccinului-pfizer-patru-oameni-au-murit-la-scurt-timp-dupa-efectuarea-vaccinului/<br />https://news.yahoo.com/doc-got-covid-vaccination-dies-165235141.html?guccounter=1&guce_referrer=aHR0cHM6Ly9sLmZhY2Vib29rLmNvbS8&guce_referrer_sig=AQAAAHi3Dbdsp-2iVYRMVUVVcO1RO880_R00BRjOHV5iY75S3NEDgPnFirvRIpxRjlseKyzR3kd3Xiw0CATIliFrdpHuov5wOhhO1CdPdep2W6le5lLvmhRwm9FaBWsjRZbBheintVCa-DbmPtuCzBCUlVfHn8NZ9DlqYICLVnrCNo9E<br />https://corona-transition.org/IMG/pdf/wodarg_yeadon_ema_petition_pfizer_trial_final_01dec2020_signed_with_exhibits_geschwa_rzt.pdf<br />https://www.bmj.com/content/362/bmj.k3948<br />https://vimeo.com/463800252<br />https://www.youtube.com/watch?v=yDZ033JGFr8 - Dr. Wakefield despre vaccinati și nevacciinati din studiile KIGGS si al Dr. Mawson.<br />https://www.youtube.com/watch?v=yDZ033JGFr8 - Dr. Wakefield: Vaxxed vs Unvaxxed | Vaccines: Their Safety, Effectiveness, and Risks, episode 21.<br />https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=xFntHpk1uok&feature=youtu.be - Dr. Simone Gold - The truth about the CV19 vaccine.<br />https://www.bmj.com/content/370/bmj.m3563/rr-6 - British Medical Jurnal, Covid-19: Do many people have pre-existing immunity?<br />https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30793754 The 112-Year Odyssey of Pertussis and Pertussis Vaccines-Mistakes Made and Implications for the Future, James D Cherry<br /></span><br /></div></div></div>ELENA DULGHERUhttp://www.blogger.com/profile/06073404196517983808noreply@blogger.com12