LINGVISTICĂ COGNITIVĂ DESPRE PERICOLULUI EDUCAȚIEI DIGITALE

Lingvistica cognitivă demontează calul troian al învățământului digital. 

Răsfoind o serie de video-uri pe teme de educație, am găsit această genială explicație a pericolelor educației digitale. Înregistrarea am aflat-o pe o pagina de fb a unui rusofon din Caucaz (sau din Asia Centrală), cu numele Temirkan Andemîrkan, și pare a fi un fragment dintr-o emisiune TV. Nu știu dacă specialistul (probabil, lingvistul sau psihologul) care vorbește în emisiune este același cu cel care a postat-o. 

https://www.facebook.com/100010863484632/videos/1291016327937138

 ”Funcția principală a statului este asigurarea viitorului poporului. Toate celelalte funcții ale statului sunt auxiliare. De ce avem nevoie de medicină? De învătământ de calitate etc etc? 

Astăzi noi suportăm consecințele reformei învătământului. Viața de azi este o consecință a degradării sistemului de invățământ, si in special a simplificării limbajului, inclusiv a vocabularului. 

Există o limită a sărăcirii vocabularului care ne face să devenim pasivi în fața vieții, privându-ne de capacitatea de a o ințelege. Există un bagaj de cuvinte pasive, cele pe care le cunoaștem, dar nu stim sa le folosim, si unul de cuvinte active, cele pe care le folosim. Dar funcția critică a conștiinței este definită și apărată de bagajul de cuvinte active. 

Astfel că, dacă diferența dintre cele două  bagaje lingvistice - pasiv și activ - este mare, atunci individul nu este in stare să isi exprime integral reprezentarea sa despre lume și viață. Există metode de inhibare a bagajului activ de cuvinte, adică de inhibare a sinelui individual, a personalității si de transformare a omului intr-un element al gloatei. Aceasta se face prin blocarea dezvoltării sale intelectuale la nivelul vârstei de 12 ani. Și asta se face tocmai prin inhibarea vocabularului activ. 

Dar vocabularul activ poate fi dezvoltat doar prin acțiuni concrete ale activității verbale. De ce înainte, în școală, li se cerea elevilor să repete ce spune profesorul? Deci ascultăm -activitate pasivă - și pronunțăm - activitate activă. Și transcrierea școlară: citesti - activitate pasivă, apoi scrii ceea ce ai citit - acțiune activă. Apoi dictarea: auzi și scrii. Apoi compunerea. Acestea erau dpdv metodologic f bine distribuite in procesul de invatare.

Astăzi nu mai trebuie să scriem - avem teste-grilă; nu trebuie să gândim - ni se sugerează răspunsurile; și nu trebuie să luăm stiloul în mână - avem device-urile. Educația e digitală! Nu faci decât să apeși cu degetul!  

Peste câtiva ani vor ieși de pe băncile școlii niște indivizi cu o personalitate total inhibată sau suprimată. Este mai rău decât ”generația Pepsi-Cola”! Va fi generația consumatorilor ideali, nu a constructorilor sau a creatorilor, ci o generație care va depinde de tot ce îi va propune o platformă digitală sau alta, care o vor și controla. Aceste platforme le vor propune ceea ceea ce le place mai mult, dar în primul rând le vor controla veniturile si cheltuielile. Individul se va trezi în acest lagăr concentraționar digital, în acest Dachau digital, și vei putea face cu el ce vei dori. 

Sistemul (educațional) va crea o masă de astfel de ”consumatori calificați”, cum deja s-a exprimat fostul nostru ministru al învățământului, Fursenko, enunțând astfel scopul învătământului, care (după spusele sale) ar trebui să producă niște ”consumatori calificați”, nu niște indivizi creatori! 

Dar un consumator nu are statut de persoană, nu are personalitate! El mănâncă, consumă și se simte confortabil. O nație cu astfel de indivizi nu are viitor! O astfel de națiune nu are capacitatea să gândească abstract, nu are nevoie de un model al viitorului. Iar un stat care se bazează pe asemenea indivizi nu are viitor. Pentru că orice constructie viitoare, lipsită de sens existențial, se va dărâma sub propria-i greutate. Ea va tinde spre simplificare, adică spre anulare. Ca o clădire înaltă care nu isi justifică funcția si peste 50 de ani este dărâmată. Iar statul este o construcție cu mult mai complicată și se va dărâma și mai repede”.