Să ne rugăm pentru prietenia și buna înțelegere a popoarelor ortodoxe, pentru unitatea creștinilor și pentru deschiderea lumii către Hristos-Logosul dumnezeiesc!

luni, 16 decembrie 2019

”Nunta de piatră” la cursul ”Regizori români între două milenii: Dan Pița” la sala Dalles

Joi 19 decembrie de la ora 17,
lUniversitatea "Ioan I. Dalles" din București 

După Ion Agârbiceanu. 90 min. Debutul în lungmetraj al regizorilor Dan Piţa şi Mircea Veroiu. Alcătuit din două metraje medii (“Fefeleaga” şi “La o nuntă”) semnate, respectiv, de cei doi autori. Cu: Leopoldina Bălănuţă, Nina Domiga, Mircea Diaconu, Radu Boruzescu, Ernest Maftei. Utilizînd un limbaj de o unicâ expresivitate, filmul surprinde și interoghează mentalități arhaice supraviețuite în tabloul social al Țării Moților din prima jumătate a secolului XIX. Reper major în istoria filmului românesc.
Selecţionat în „La semaine de la critique“ la Festivalul de la Cannes, 1973 și cumpărat de Muzeul de Artă din New York în 1974.

Prima mare promisiune a anilor ’70 a fost tandemul regizoral Mircea Veroiu – Dan Pița. Premiera filmului lor Nunta de piatră (ianuarie 1973) a însemnat, în accepția criticii de film, un eveniment artistic de proporții. Cei doi cineaști – colegi de promoție și reprezentanți de frunte ai „generației ‘70” – au ecranizat, pentru început, două povestiri ale scriitorului ardelean Ion Agârbiceanu: Mircea Veroiu a prelucrat povestea tristă a personajului numit Fefeleaga (din schița cu același nume), iar Dan Pița a pornit de la povestirea „La o nuntă”, cei doi cineaști realizând un film în două părți, cu insemne stilistice și narative distincte, dar unitar prin sensurile tragice, prin tonul baladesc și prin modernismul expresiei plastice (care poartă pecetea operatorului de imagine Iosif Demian). Identificată cu Leopoldina Bălănuță, Fefeleaga din episodul regizat de Mircea Veroiu este, prin semnificații, un personaj de tragedie antică, fiind, totodată, foarte „de-acolo”, din spațiul de sărăcie și iluzii al aurului din munții de piatră ai Apusenilor. Foarte „de-acolo”, din balada „Mioriței”. Totul participă la ritualul nunților tragice: nu în ultimul rând, natura. Aproape fără cuvinte, destinele pietrificate își poartă crucea, pe fondul unui cântec spus ca o rugăciune (Dorin Liviu Zaharia), dintr-o poveste tristă, cu o „nuntă” din care n-a mai rămas decât un voal alb de mireasă care drapează fecioara de pe catafalc. Fefeleaga, statuară, încremenită, ca un monument al durerii, este însoțită de personaje-presimțiri, de personaje-semn (și ele), întrupate de Eliza Petrăchescu, Nina Doniga, Adrian Georgescu. Nici episodul lui Dan Pița nu are multe personaje de prim-plan, deși nuvela „La o nuntă” are predominanțe epice: sunt angrenați în tramă și în dramă Toboșarul, Ceterașul, Socrul, Mireasa, Mirele (identificați, iată, prin funcția din ceremonialul nunții, și nu prin nume și prenume), interpretași de Mircea Diaconu (care interpretează cu multă sobrietate un personaj amuzant, cu destin tragic, Toboșarul ), Radu Boruzescu (Ceterașul), Petre Gheorghiu (Socrul), Ursula Nussbacher (Mireasa), George Calboreanu jr. (Mirele). Mireasa – căsătorită împotriva voinței ei – se îndrăgostește, la nuntă, de Ceteraș (un fugar, urmărit de jandarmi), cu care fuge peste deal, dispariția lor având consecințe tragice. Critici străini care au văzut cu diferite prilejuri filmul Nunta de piatră au opinii elogioase. Jean Delmas, în „Jeune Cinéma” consideră filmul un impresionant „poem pe două voci”, iar Derek Elly, îm „Films and Filming” scrie: „Ambele povestiri se concentrează asupra prețuluii pe care trebuie să-l plătești pentru încălcarea regulilor și pentru păstrarea unei forme de individualitate într-o societate conformistă. Foarte rar a fost tratată o asemenea temă esențială cu atâta sensibilitate și discreție”.” (Călin Căliman, http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/). 

Inscrierile prealabile sunt recomandate, pentru că numărul de locuri în sală este limitat.
Rezervarea unui loc se face la nr. de telefon  021. 3146637/ 0756 144511, pe e-mail secretariat@updalles.ro (cc: pe e.arca.i@gmail.com). 

marți, 10 decembrie 2019

"Stefan Luchian" de Nicolae Margineanu - la Universitatea Ioan Dalles

JOI, 12 DECEMBRIE, DE LA ORA 18, B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 18,
Sector 1, București.

Modulul de curs "Responsabilitate istorică și adevăr în filmele lui Nicolae Mărgineanu" continua cu drama biografica:
"Ştefan Luchian" (1981), 100 min. Scenariul: Iosif Naghiu, Nicolae Mărgineanu.
Cu: Maria Ploae, George Constantin, Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, George Constan
tin, Florin Călinescu, Rodica Negrea. Premiul CIDALC la Festivalul International de Film de la Karlovy Vary, 1982.

Film de educatie culturala, recomandat inclusiv pentru copii (10+) si adolescenti, dornici sa afle si sa inteleaga mai mult despre marile valori clasice ale culturii romane.

"Filmul evocă viaţa unuia dintre cei mai mari pictori români, Stefan Luchian (1868 - 1916),... care, dincolo de o existenţă aventuroasă, şi-a concentrat toată energia creatoare pentru a zugrăvi flori, cărora le-a împărtăşit o intensitate aproape dramatică a sentimentului. Sportiv de performanţă - câştigând prima cursă de velocipede Giurgiu-Bucureşti - nelipsit de la celebrele bătăi cu flori de la Şosea, client al faimoasei cafenele Fialkovsky, Luchian face figura de răsfăţat al sorţii. După ce averea moştenită se risipeşte, pictorul se vede nevoit să-şi câştige existenţa cântând la flaut în orchestra Teatrului Naţional după care apar primele semne ale bolii care îl va lăsa paralizat. Este începutul sfârşitului dar şi începutul gloriei artistice. Când paralizia îi ajunge la degete, continuă să picteze flori cu penelul legat de braţ. Înainte ca tumultoasa lui viaţă, arsă ca o lumânare, să se stingă, într-o noapte Luchian primeşte vizita lui George Enescu, venit să-i cânte la vioară spre a-i mai alina suferinţa, omagiul unui mare artist adus altui mare artist".(icr.ro).

Mai multe detalii despre eveniment pe https://www.facebook.com/events/2586516628084530/.
Bilete pe https://www.dalles.ro/