duminică, 30 mai 2021
Duminica Samarinencii: Cui Își divulgă dumnezeirea Hristos?
miercuri, 12 mai 2021
Cu lacrimi zboară cocorii - 9 Mai la Nikolaevsk
Extraordinară este sensibilitatea acestor oameni, care știu să împărtășească pînă la lacrimi suferințe la care nu au participat în mod nemijlocit! Și adîncă le este memoria. Cred că asta se cheamă dragoste de țară, nu? Cînd suferința strămoșilor tăi este parte din trupul tău, din sufletul tău, care doare, iar nu o informație oarecare, vehiculată de un manual de istorie sau de ziare, pe care le arunci la gunoi.
”Noi aici am stat și am plîns”, spunea cîndva în vers Nichita Stănescu. Se mai cuminecă azi cineva din acest plîns?
https://www.youtube.com/watch?v=kUtX9P5z_Xc
___________________________________________
*URSS, 1957, de Mihail Kalatozov.
CHESTIUNEA CALENDARULUI: MEREU INOPORTUNĂ, MEREU ACTUALĂ
Iulian versus Gregorian. Cîteva gînduri incomode
Materiale stiintifice serioase demonstrează că dpdv astronomic, calendarul Iulian este mult mai apropiat de realitate. De-a lungul secolelor, după aparitia calendarului Gregorian in Occident, in Rusia s-au organizat nu puține întruniri ale academiilor de științe, care, împreună cu oamenii calificați ai Bisericii, au analizat această problemă complicată, pentru a evalua oportunitatea adoptarii noului calendar si corectitudinea astronomică a acestuia. Au existat ”Comisii pentru calendar” care au activat ani de zile, acestea antrenând cele mai luminate minți ale epocii (ca savantul Dmitri Mendeleev, care a avut o mare contribuție în chestiune). Concluzia a fost că Iulianul este mult mai apropiat de realitatea astronomică și mai practic. Se găsesc multe materiale bisericești si stiintifice pe tema aceasta, biblioteci intregi cu sisteme astronomice de masurare a timpului, comparatii dintre acestea după diverse criterii... E o știință complexă, un subdomeniu al astronomiei pe care foarte puțini specialiști îl stăpânesc.
Iată o mostră din această vastă bibliografie: О старом и новом календарном стиле, Петрова Н. Г. (Despre stilul calendaristic vechi și cel nou, de N.G. Petrovna)
Iată și ceva în engleză, publicat pe situl Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși:
... care, apropo, are și o versiune în limba română, cu traducerea studiului respectiv în românește:
Din păcate, mulți astronomi consideră calendarul Iulian un ”medievism” în sensul prost al cuvîntului, ceea ce total fals. Am vorbit cu unii astronomi cu experiență și... am fost dezamăgită de necunoașterea lor in această problemă. In română nici nu se găsesc materiale substanțiale pe tema asta, chiar și Biserica pe stil vechi nu a publicat decît broșuri foarte sumare pe tema asta, mai degrabă apologetice și care nu abordează subiectul dpdv astromomic, ci iar în Vest, unde, oricum, Ortodoxia nu e la ea acasă, bibliografia pe această temă nu e ușor accesibilă. Căci ideologiile dictează, iar teologii noștri nu au la ce specialisti autohtoni să recurgă. Așa că traducerea unor asemenea texte ar trebui să fie o chestiune urgentă...
Spre exemplificare, traduc un fragment din studiul intitulat ”Despre calendarul vechi și cel nou” de N.G. Petrova, publicat pe portalul-bază de date cu lucrări științifice ”Mir znanij”:
”Astronomul A.A.Belopolski a amintit că savanți, precum astronomul rus F.A. Bredihin, astronomul american Simon Newcomb și istoricul rus V.V. Bolotov au demonstrat în mod repetat superioritatea calendarului iulian. (...) Vorbind de aspectul științific al problemei calendarului, Iușkov observă că ”multă lume crede sincer că cei ce preferă stilul vechi o fac din ignoranță sau pentru că aparțin de creștinii pe stil vechi. Mulți dintre cei ce se consideră ”oameni bine școliți” cred că sistemul calendarului gregorian este ultimul cuvînt al științei, o apoteoză a geniului omenesc. Iușkov observă că, în privința preciziei calendarelor, calendarul poetului și matematicianului persan Omar Khayyam este mai precis decît cel gregorian. În plus, reforma calendarului gregorian a eliminat din calculul timpului 10 zile, ceea ce toate celelalte reforme ale calendarului, de pînă atunci, reușiseră să evite. Din acest motiv calendarul gregorian nu permite o numărătoare continuă a zilelor. Și, ceea ce e cel mai important, reforma nu avut sens, pentru că nu și-a atins scopul: acela de a lega echinocțiul de o dată fixă. La fel ca în calendarul iulian, echinocțiul se deplasează către luna ianuarie, dar este adevărat că mai lent. De aceea, în calculul pascaliilor după stilul nou, la fel ca și după stilul vechi, nu se folosește data echinocțiului astronomic, ci o dată convențională: 21 martie. In concluzie, calendarul iulian - susține Iușkov - chiar dacă nu ține foarte precis socoteala anilor, în schimb, fiind mai simplu și mai comod, ține foarte precis socoteala zilelor. Pe cînd despre calendarul gregorian nu se poate spune nici una, nici alta”. (О старом и новом календарном стиле, Петрова Н. Г.)