Joi 19 decembrie de la ora 17,
la Universitatea "Ioan I. Dalles" din București
După Ion Agârbiceanu. 90 min. Debutul în lungmetraj al regizorilor Dan Piţa şi Mircea Veroiu. Alcătuit din două metraje medii (“Fefeleaga” şi “La o nuntă”) semnate, respectiv, de cei doi autori. Cu: Leopoldina Bălănuţă, Nina Domiga, Mircea Diaconu, Radu Boruzescu, Ernest Maftei. Utilizînd un limbaj de o unicâ expresivitate, filmul surprinde și interoghează mentalități arhaice supraviețuite în tabloul social al Țării Moților din prima jumătate a secolului XIX. Reper major în istoria filmului românesc.
Selecţionat în „La semaine de la critique“ la Festivalul de la Cannes, 1973 și cumpărat de Muzeul de Artă din New York în 1974.
”Prima mare promisiune a anilor ’70 a fost tandemul regizoral Mircea Veroiu – Dan Pița. Premiera filmului lor Nunta de piatră (ianuarie 1973) a însemnat, în accepția criticii de film, un eveniment artistic de proporții. Cei doi cineaști – colegi de promoție și reprezentanți de frunte ai „generației ‘70” – au ecranizat, pentru început, două povestiri ale scriitorului ardelean Ion Agârbiceanu: Mircea Veroiu a prelucrat povestea tristă a personajului numit Fefeleaga (din schița cu același nume), iar Dan Pița a pornit de la povestirea „La o nuntă”, cei doi cineaști realizând un film în două părți, cu insemne stilistice și narative distincte, dar unitar prin sensurile tragice, prin tonul baladesc și prin modernismul expresiei plastice (care poartă pecetea operatorului de imagine Iosif Demian). Identificată cu Leopoldina Bălănuță, Fefeleaga din episodul regizat de Mircea Veroiu este, prin semnificații, un personaj de tragedie antică, fiind, totodată, foarte „de-acolo”, din spațiul de sărăcie și iluzii al aurului din munții de piatră ai Apusenilor. Foarte „de-acolo”, din balada „Mioriței”. Totul participă la ritualul nunților tragice: nu în ultimul rând, natura. Aproape fără cuvinte, destinele pietrificate își poartă crucea, pe fondul unui cântec spus ca o rugăciune (Dorin Liviu Zaharia), dintr-o poveste tristă, cu o „nuntă” din care n-a mai rămas decât un voal alb de mireasă care drapează fecioara de pe catafalc. Fefeleaga, statuară, încremenită, ca un monument al durerii, este însoțită de personaje-presimțiri, de personaje-semn (și ele), întrupate de Eliza Petrăchescu, Nina Doniga, Adrian Georgescu. Nici episodul lui Dan Pița nu are multe personaje de prim-plan, deși nuvela „La o nuntă” are predominanțe epice: sunt angrenați în tramă și în dramă Toboșarul, Ceterașul, Socrul, Mireasa, Mirele (identificați, iată, prin funcția din ceremonialul nunții, și nu prin nume și prenume), interpretași de Mircea Diaconu (care interpretează cu multă sobrietate un personaj amuzant, cu destin tragic, Toboșarul ), Radu Boruzescu (Ceterașul), Petre Gheorghiu (Socrul), Ursula Nussbacher (Mireasa), George Calboreanu jr. (Mirele). Mireasa – căsătorită împotriva voinței ei – se îndrăgostește, la nuntă, de Ceteraș (un fugar, urmărit de jandarmi), cu care fuge peste deal, dispariția lor având consecințe tragice. Critici străini care au văzut cu diferite prilejuri filmul Nunta de piatră au opinii elogioase. Jean Delmas, în „Jeune Cinéma” consideră filmul un impresionant „poem pe două voci”, iar Derek Elly, îm „Films and Filming” scrie: „Ambele povestiri se concentrează asupra prețuluii pe care trebuie să-l plătești pentru încălcarea regulilor și pentru păstrarea unei forme de individualitate într-o societate conformistă. Foarte rar a fost tratată o asemenea temă esențială cu atâta sensibilitate și discreție”.” (Călin Căliman, http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/).
”Prima mare promisiune a anilor ’70 a fost tandemul regizoral Mircea Veroiu – Dan Pița. Premiera filmului lor Nunta de piatră (ianuarie 1973) a însemnat, în accepția criticii de film, un eveniment artistic de proporții. Cei doi cineaști – colegi de promoție și reprezentanți de frunte ai „generației ‘70” – au ecranizat, pentru început, două povestiri ale scriitorului ardelean Ion Agârbiceanu: Mircea Veroiu a prelucrat povestea tristă a personajului numit Fefeleaga (din schița cu același nume), iar Dan Pița a pornit de la povestirea „La o nuntă”, cei doi cineaști realizând un film în două părți, cu insemne stilistice și narative distincte, dar unitar prin sensurile tragice, prin tonul baladesc și prin modernismul expresiei plastice (care poartă pecetea operatorului de imagine Iosif Demian). Identificată cu Leopoldina Bălănuță, Fefeleaga din episodul regizat de Mircea Veroiu este, prin semnificații, un personaj de tragedie antică, fiind, totodată, foarte „de-acolo”, din spațiul de sărăcie și iluzii al aurului din munții de piatră ai Apusenilor. Foarte „de-acolo”, din balada „Mioriței”. Totul participă la ritualul nunților tragice: nu în ultimul rând, natura. Aproape fără cuvinte, destinele pietrificate își poartă crucea, pe fondul unui cântec spus ca o rugăciune (Dorin Liviu Zaharia), dintr-o poveste tristă, cu o „nuntă” din care n-a mai rămas decât un voal alb de mireasă care drapează fecioara de pe catafalc. Fefeleaga, statuară, încremenită, ca un monument al durerii, este însoțită de personaje-presimțiri, de personaje-semn (și ele), întrupate de Eliza Petrăchescu, Nina Doniga, Adrian Georgescu. Nici episodul lui Dan Pița nu are multe personaje de prim-plan, deși nuvela „La o nuntă” are predominanțe epice: sunt angrenați în tramă și în dramă Toboșarul, Ceterașul, Socrul, Mireasa, Mirele (identificați, iată, prin funcția din ceremonialul nunții, și nu prin nume și prenume), interpretași de Mircea Diaconu (care interpretează cu multă sobrietate un personaj amuzant, cu destin tragic, Toboșarul ), Radu Boruzescu (Ceterașul), Petre Gheorghiu (Socrul), Ursula Nussbacher (Mireasa), George Calboreanu jr. (Mirele). Mireasa – căsătorită împotriva voinței ei – se îndrăgostește, la nuntă, de Ceteraș (un fugar, urmărit de jandarmi), cu care fuge peste deal, dispariția lor având consecințe tragice. Critici străini care au văzut cu diferite prilejuri filmul Nunta de piatră au opinii elogioase. Jean Delmas, în „Jeune Cinéma” consideră filmul un impresionant „poem pe două voci”, iar Derek Elly, îm „Films and Filming” scrie: „Ambele povestiri se concentrează asupra prețuluii pe care trebuie să-l plătești pentru încălcarea regulilor și pentru păstrarea unei forme de individualitate într-o societate conformistă. Foarte rar a fost tratată o asemenea temă esențială cu atâta sensibilitate și discreție”.” (Călin Căliman, http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/).
Detalii pe pagina evenimentului https://www.facebook.com/events/593241994765844/,
https://www.dalles.ro/cursuri-de-cultura-si-educatie-cinematografica/dan-pita/
https://www.dalles.ro/cursuri-de-cultura-si-educatie-cinematografica/
Inscrierile prealabile sunt recomandate, pentru că numărul de locuri în sală este limitat.https://www.dalles.ro/cursuri-de-cultura-si-educatie-cinematografica/dan-pita/
https://www.dalles.ro/cursuri-de-cultura-si-educatie-cinematografica/
Rezervarea unui loc se face la nr. de telefon 021. 3146637/ 0756 144511, pe e-mail secretariat@updalles.ro (cc: pe e.arca.i@gmail.com).
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu