Regia: Nicolae Mărgineanu. Scenariul: Nicolae Mărgineanu, Augustin Buzura, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici. O poveste tragică de iubire din Banatul sfârșitului de secol XIX, desfășurată pe fundalul fatidic al unei epidemii de holeră. 109 min. Cu: Victor Rebengiuc, Manuela Hărăbor, Adrian Pintea, Șerban Ionescu.
In vremea secerișului, un țăran bogat din Curtici, Busuioc (Victor Rebengiuc), sfidează măsurile de carantină impuse de stăpânirea austro-ungară, prin care se interzice deplasarea între localități, şi își trimite fiul, pe Iorgovan (Adrian Pintea), în sate după secerători.
Iorgovan, care frecventase şcolile din Arad pentru a se face ”domn”, după voia tatălui său, renunță la cariera de funcționar și se întoarce acasă, pentru a-și ajuta tatăl la administrarea moșiei. Indrăgostit de Simina (Manuela Hărăbor), fiica unui țăran sărac din Zimbru, Iorgovan pleacă la munte să o tocmească la secerat împreună cu tatăl ei.
Nucleul poveștii iradiază din multiplele indecizii ale protagonistului: aceea de a-și împlini iubirea (el neavînd curajul să-i ceară mîna Siminei, care îi împărtășește iubirea, de teamă că aceasta nu va fi acceptată de tatăl său), indecizia de a-și asuma un statut social la oraș sau la țară, precum și indecizia politică de a reacționa, ca român, împotriva opresiunii Imperiului Austroungar (temă tensionantă, discutată în cafenele împreună cu prietenii săi români din Arad). Toate trei îi creează lui Iorgovan un sentiment alienant al neputinței, cu final tragic.
Respinsă de Iorgovan, de care, însă, se simte în continuare legată, Simina acceptă protecția lui Şofron, servitorul lui Busuioc, un țăran gospodar care, la rîndul lui, are complexe de inferioritate în fața fetei.
Moartea de holeră a tatălui Siminei o face pe aceasta să rămînă la casa lui Busuioc și după terminarea secerișului, fără, însă, a accepta cererea în căsătorie pe care tatăl i-o face în numele fiului său.
Intrucît Iorgovan se afundă tot mai mult în beție și alienare, Şofron cîștigă teren în confruntarea pentru mîna Siminei, care, însă, nu își poate abandona cu totul prima iubire.
Relațiile dintre cei trei se tensioneză spre paroxism, fără a-și pierde coordonatele prieteniei, chiar și în momentul deznodămîntului tragic.
Este interesantă în nuvela lui Slavici legătura onomastică a lui Iorgovan cu Iorgu (Iovan) Iorgovan, un haiduc legendar din Banatul celie de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea, a cărui personalitate a impregnat puternic memoria locurilor. Totuși, atît la Slavici, cît și la Mărgineanu, evocarea legendarului haiduc este mai curînd antitetică, timidele elanuri de dezrobire națională, manifestate de fiul lui Busuioc, neavînd puterea să se coaguleze la anvergura pe care acesta o visează, aceasta fiind, probabil, și cauza intimă a suferinței sufletești a eroului. Nu întîmplător, protagonistul este interpretat de Adrian Pintea, celebrul interpret al haiducului Iancu Jianu (în seria lui Dinu Cocea Iancu Jianu, haiducul - 1980 și Iancu Jianu, zapciul - 1981) și al multor personaje decandente sau încărcate de mister din cinematografia română.
Complexitatea eroilor și a relațiilor dintre aceștia, realismul tabloului social, bogat în detalii nuanțate, naturalețea partiturilor și cîteva magistrale secvențe interpretative, precum cea a sărbătorii secerișului, confruntarea dintre Şofron și Busuioc, cînd bogatul refuză să-i înapoieze servitorului datoria, pentru a-i tergiversa căsătoria cu Simina, scena morții lucrătorului agricol într-un accident de muncă, și mai ales scena nebuniei lui Iorgovan, fac din ”Pădureanca” un reper indiscutabil al cinematografiei române.
Mai multe detalii pe pagina FB a evenimentului
Bilete și înscrieri, pe situl Universității Dalles: https://www.dalles.ro
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu