Paraschiva și Sidonia: două candele din același petic de cer

14 octombrie adună sub același acoperământ ceresc două mari Mirese ale Domnului: Sfânta Paraschiva de la Iași și Sfânta Sidonia de la Mțheta. Ce taină le așază împreună pe cele două cuvioase de neam ales, fecioara tracă Paraschiva și evreica de familie rabinică din Iviria?  Pe fragila Paraschiva, care își împărțea altora hainele sale scumpe, și pe Sidonia, care și-a ales cel mai scump acoperământ - cămașa Domnului, răscumpărată de la Ierusalim de fratele său, rabinul Eleazar - spre a-i sluji totodată de giulgiu și de rochie de nuntă? Ce legătură este între stâlpul luminos văzut în secolul al IV-lea deasupra mormântului Sidoniei, după tăierea cedrului secular crescut din mormânt, peste care se va construi celebra catedrală a Stâlpului de Viață Făcător, Țvetițhoveli, și mantia de lumină cu care era văzută Paraschiva - cum își amintesc supraviețuitorii - acoperind Iașiul în timpul bombardamentelor din război? Pe cele două fecioare, ambele la fel de grăbite a trece pragul vieții pământești, pe care au trăit-o cu aceeași discreție, dar la fel de spectaculoase în destinul lor ceresc, a cărui slavă tot crește și va continua să crească? Moaștele uneia, ca și pașii din timpul vieții, au colindat întreaga creștinătate balcano-răsăriteană (de la Epivata la Tîrnovo, Belgrad,  Constantinopol și Iași), ale celeilalte au fost pecetluite până la sfârșitul veacurilor sub lespezile catedralei Stâlpului de Viață Făcător, în îndepărtatul Caucaz, spre a aștepta de acolo venirea nupțială (și marțială) a lui Hristos pe pământ, Parusia.  Doi stâlpi de lumină, două fecioare înveșmântate în Hristos, unite de o aceeași mare dragoste.