Publicat in Ziarul Lumina din 25 iunie 2016 și preluat de platforma Cultura vieții din 28 iunie 2016. De acolo, preluat de newsnetcrestin.blogspot.ro / 28.06.2016, de agnus dei – english + romanian blog / 27.06.2016, Octavpelin's Weblog /28 iunie 2016. Pe 10 iulie, textul a aterizat, cu titlu modificat (”Ceremonia tunelului Gotthard, expresia ”artistică” a unei noi nebunii/”) și fără menționarea numelui meu, pe platformă Anonimus, care a înnădit la finele analizei și câteva fraze ale lui Adrian Papahagi...
Elemente
de satanism și mitologie alpină, elogii aduse filmului mut, dar mai
ales culturii trupului sănătos și muncii robotizante (oare unde am
mai văzut asta?...), cerebrări ale libertății transgenderilor (pe
care le tot vedem), prosternări colective în fața unor altare
obscure și jubilări ale țapilor cu peruci colorate. Ireproșabil
realizat din punct de vedere artistic de regizorul de teatru german
Volker Hesse, mega-spectacolul cu un buget de 8 milioane de Euro,
prezentat în fața a înalți funcționari și comisari europeni și
care a antrenat peste 600 de dansatori, acrobați și actori, are de
ce să ne tulbure.
Comentariile
tabloidelor subliniau cerebrarea mitologiei Alpilor și a muncii,
părând mai degrabă praf în ochi sau ”primul nivel de lectură a
fabulei”. Le-au urmat analizele mai substanțiale, dar cam
mecaniciste, ale unor publicații de nișă, specializate în
vânătoarea de ocultisme. Ele au fost preluate ca pâinea caldă și
fără prea mult discernământ de presa de masă, astfel încât
toată lumea știe acum că ”ceva putred” s-a petrecut în
burțile Alpilor.
Toți
comentatorii, însă, par să ignore mesajul esențial al
spectacolului. Că ceremonii sataniste și, mai nou, cerebrări ale
transsexualismului, tot apar în ultima vreme (la concertele Lady
Gaga, heavy-metall ș.a., la concursul Eurovision din 2015...).
Publicații specializate în ”hermeneutici conspiraționiste”,
dar fără o competență teoretică în domeniu, se întrec în a
decripta, adesea abuziv, simboluri oculte în ceremoniile
olimpiadelor, în arhitectura marilor aeroporturi și a templelor
moderne, pe bancnote, în superproducții hollywoodiene, în animații
pentru copii, în muzică, jocuri video, modă etc. Prezența, oricât
de îngrijorătoare, a elementelor acestor
culte în
cadrul mega-ceremoniei alpine nu
ar trebui, așadar, să ne
mai mire. Și totuși, conjuncția acestor elemente alcătuiește o
configurație semantică mai îngrijorătoare decât în cazurile
citate.
Căci
mesajul profund al spectacolului e dat de combinarea pachetelor de
semne și simboluri vehiculate: mistice (sataniste), (homo)erotice și
sociale (ale muncii și guvernării). Acestea din urmă, cele mai
consistente, sugerează segregarea societății în două clase:
”pietonii”, întruchipați de muncitorii minieri, energici,
inexpresivi și robotizați - gloata majoritară. Cea de a doua este
clasa ”aristocratică” nenumeroasă, relaxată și excelând de
sportivitate, a dansatorilor în lenjerie albă din ”trenul
progresului”, care, împins de muncitorii pedeștri, traversează
glorios scena. (La vechii egipteni nuditatea în public - aici,
lenjeria albă sugerând nuditatea - era o prerogativă exclusiv a
regalității. De altfel, trei scarabei suspendați, într-o scenă
alegorică destul de obscură, vizibili
doar într-unul din montajele video, vor
continua motivul egiptean). ”Aristocrații”, tot timpul la
înălțime și grupați în perechi, nu interferă cu ”gloata”,
numai ei au drept la răsfățul iubirii, sau mai degrabă al
desfrâului (hetero sau homo) și sunt în relație apropiată cu
”geniul răului” (piticul mascat seminud cu aripi albe), cu
care călătoresc în același tren. Grotesc și spectral, acesta
planează deasupra lor, protejându-i și înfricoșând, parcă,
gloata, din care doboară câțiva muncitori.
Un
singur lucru mă miră. Cum de producătorii spectacolului, vizibil
atât de siguri pe pârghiile prezentului, ignoră că ”nu mor caii
când vor câinii” și că viața oricărei dictaturi este cu atât
mai scurtă cu cât nedreptățile comise pentru instaurarea și
menținerea ei sunt mai grave?
________________________
Surse:
Ceremonia
din exterior:
http://www.dailymail.co.uk/news/article-3620446/A-winged-baby-semi-naked-dancers-man-bird-s-nest-head-Switzerland-decided-mark-opening-world-s-longest-rail-tunnel.html
Ceremonia
din interior: https://www.youtube.com/watch?v=JVw_mPvYcDM
O înregistrare integrală: Ceremonia Luciferina en la Inauguración del Túnel de San Gotardo
O înregistrare integrală: Ceremonia Luciferina en la Inauguración del Túnel de San Gotardo
Postări
4 comentarii:
Ce e trist e că la jurnalul ”Lumina” s-a atacat ceremonia cu trimitere la subiecte în afara religiei. VECHEA CHESTIE, ”IA UITAȚI-VĂ LA DESFRÂNAȚII ĂȘTIA, DAR PRINTRE DEGETE!” Dacă tot era nevoie să se bage de vină, trebuia să se arate că nu a fost nici un preot orthodox la ”SFEȘTANIE”, în schimb musulmani, evrei, creștini heterodocși.
http://stirileprotv.ro/stiri/international/elvetia-a-inaugurat-cel-mai-lung-tunel-feroviar-din-lume-constructia-a-fost-sfintita-de-preoti.html
Dragă domnule Cristian George,
1. Nu pricep de ce tratarea la ZL a subiectelor așa-zis în afara religiei trebuie să vă întristeze, cred că aveți o părere rigidă în privința ziarului și nu îl cunoașteți, cu rubricile sale permanente culturale, de sănătate, sociale etc.
2. Vă înșelați că subiectele tratate în acest articol sunt în afara religiei. Sunt și înăuntru, și înafară. Nu stau să demonstrez chestia asta, că mi-aș plictisi cea mai mare parte a cititorilor.
3. Nu știu care-i ”vechea chestie”, dar, într-așa o confuzie de idei, nu vă mai întreb ce și cum.
4. Știu momentul așa-zisei sfeștanii, e prins și el într-un video, dar nu despre asta era vorba în articolul meu. Vă mulțumesc, totuși, că l-ați citit și m-aș fi bucurat să aflu din reacția dvs ce anume nu ați înțeles, dar din păcate, în revolta dvs, sunteți prea confuz.
Stimată doamnă Elena Dulgheru,
Îmi pare rău că am produs confuzie, să încerc acum să o risipesc, lăsând stilul eliptic-ironic de o parte:
1.- Atât la ZL, cât și în alte cercuri creștine (mai ales ortodoxe; căci Papa tocmai a dat un contra-exemplu în spiritul patristic cerând EL PRIMUL iertare de la homosexuali!) se exacerbează subiectele cu conotație scandaloasă dându-se amănunte și poze. Așa cred eu: cu contra-manifestații și cu poze color cu cât mai multe monstruozități din lumea Gay se întărâtă și mai mult exhibiționismul lor. ”Vechea chestie” e tentația morbidă de a se oripila, dar a nu pierde spectacolul care îi atrage morbid și îi fascinează. Aceasta e diferența între aversiunea veritabilă și pudibonderie. Contramanifestație ar fi prezența pe trotuare a Noii Drepte (și nu numai) care să stea tot timpul cu spatele la parade Gay, SI NICI UNUL SĂ NU ÎNCERCE SĂ TRAGĂ CU OCHIUL! Pentru așa ceva nici nu trebuie autorizație de la primărie!
2.- În lumina de la punctul 1 de mai sus, aș fi pus accental (dacă, de ex., aș fi fost reporter la ZL) pe la fel de monstruosul syncretism al binecuvântării tunelului. E musai corect politic să facem o slujbă Misch-masch cu ce se poate prinde prin preajmă ca oficiant de cult religios. De fapt, mă bucur de norocul că nu a fost găsit la îndemână și un preot ortodox. Departe de mine ecumeno-clasmul acerb din anumite cercuri ortodoxe, dar NU PRIN SLUJBE AD-HOC SINCRETICE se poate atinge unirea credinței pentru care ne rugăm... și în care oricum nu i-a trecut nici celui mai deschis la inimă orthodox prin minte să sincludă pe evrei și pe musulmani.
3.- Îmi permit să ocup un paragraf și pe ton ironic: vedeți bine că romano-catolicii, în materie de depășire a tabu-urilor, sunt cu niște pași înaintea ortodocșilor la slujba sincretică susmenționată. Iar despre ignorarea noțiunii de ”sfeștanie”, eu mă refeream la ceilalți ”popi” (în sens larg), care nu aveau ceva ca un mătăuz și apă sfințită cu ei la CONSACRARE (cf. M. Eliade, "Le Sacré et le Profane" sfințire vs. profanare)
4.- Ferească Dumnezeu ca să nu se fi ajuns și la ZL să se caute creșterea tirajului prin poze cu doză de scandal! Așa ceva ar explica ilustrarea cu accent pe partea colorată a curcubeului, din reportaje cu subiecte care sunt, cum spuneți dumneavoastră și în interiorul, și în exteriorul religiei. Numai să nu se uite prea mult, printre degete, ”drepții” din interior la ce fac păcătoșii din exterior!
Dragă domnule C.G.,
Dacă veți urmări cât de cât ZL, veți vedea că ziarul nu numai că NU ”exacerbează subiectele cu conotație scandaloasă”, dar cel mai adesea le evită, ceea ce e firesc pt un ziar oficial, care trebuie să fie, în primul rând, echilibrat. Ceea ce îi atrage destule critici de ”neimplicare” din partea unor ortodocși mai înveterați, inclusiv din partea unei anumite prese ortodoxe criticiste și puse pe demascări. Am încercat să mențin și eu tonul echilibrat în analiza acelui spectacol, pe care l-am abordat pentru că mi s-a părut socialmente important. Dar de vreme ce spațiul rubricii nu mi-a permis nici spectacolul să-l analizez sub toate aspectele importante (ci doar nucleul acestuia), cu atât mai puțin puteam să-mi permit să mă risipesc în pelteaua - scuzați-mă! - comentariilor mondene, cu circul lor aferent: nu e nici specialitatea mea și sunt convinsă că are cine să le facă, chiar mai bine decât mine! Eu prefer să mă rezum la competențele mele și cred că sunt mai utilă cititorilor mei în acest fel.
Trimiteți un comentariu