Regia: Dan Pița și Mircea Veroiu (1974). Scenariul: Dan Pița, după povestirile lui Ion Agârbiceanu Vâlva băilor și Lada, 88 min. Dramă social-psihologică despre patima aurului într-o localitate minieră din Apuseni. Cu: Leopoldina Bălănuţă, Ernest Maftei, Eliza Petrăchescu. A doua parte a dipticului transilvan al celor doi mari regizori.
1974 – ACIN – Premiile pentru regie, imagine, interpretare feminină (Eliza Petrăchescu), muzică și montaj
1975 – Bergamo – Premiul special al juriului
Este într-adevăr doar despre patima aurului filmul acesta, așa cum indică cele mai multe dicționare grăbite și situri de cinema? Sau e mai mult decît atît?...
”După un timp, cei doi regizori au repetat gestul inițial, ecranizând alte două povestiri ale scriitorului Ion Agârbiceanu – „Vâlva băilor” și „Lada” – în filmul Duhul aurului , prezentat pe ecrane în octombrie 1974. Destinul minerului Mârza, „hoțul de aur” din „Vâlva băilor”, nu mai este un accident, rod al fatalității, ca în proza originară, personajul imaginat de Mircea Veroiu este victima unui complot, a unui adevărat ritual criminal, pus la cale de bătrâna cârciumăreasă căreia Mârza îi vinde aurul furat. La fel procedează și Dan Pița, ecranizând „Lada”: virtuala victimă din povestirea originară, bădicul Clement, își îngroapă succesivele neveste devorate de „duhul aurului”. Sugestii preluate tot din proza lui Agârbiceanu conduc spre astfel de soluții cinematografice. Regizorul Dan Pița mărturisea aceasta la ora realizării filmului (în revista „Cinema”, nr. 10/1974): „Când am intrat în lumea sa, cu sensibilitatea și aprehensiunile omului din secolul XX, când am descoperit și «locul crimei», această extraordinară zonă care este Roșia Montana, am simțit în aer trena unui vechi blestem al aurului secătuit, rezidurile tuturor regretelor moarte și tentativelor de îmbogățire cu orice preț. De altfel, crima organizată, ciclică, o găsim în foarte multe dfin filmele cu căutători de aur”.
Din distribuția acestui de al doilea film pornit de la Agârbiceanu...: Eliza Petrăchescu (într-un „rol al vieții”), Ernest Maftei, Liviu Rozorea, Lucia Boga, Dora Ivanciuc, Alexandru Mihai, Ferencz Bencze, Elisabeta Jar-Rozorea, Adrian Georgescu, Teodor Cojocaru. Printre principalii colaboratori ai regizorilor, alături de Iosif Demian și Dorin- Liviu Zaharia („stâlpi de boltă” și-n Nunta de piatră), scenografii Radu Boruzescu (în filmul anterior doar interpret) și Helmuth Stürmer, implicat și-n filmul anterior, ca și autoarea costumelor, Marilena Șerbănescu.
Pe de o parte, Duhul aurului se prezintă mai unitar, sub aspectul limbajului, decât filmul anterior, pe de alta, Nunta de piatră atinge parametri de esențializare superiori”
(Călin Căliman, http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/)
Mai multe despre curs, dar și bilete, pe: https://www.dalles.ro/cursuri-de-cultura-si-educatie-cinematografica
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu