Nici lui Pilat şi mai marilor zilei, nici leviților Templului și învățaților farisei, nici leproşilor și celor flămînzi doar de pîine și sănătate trupească, ci unei femei de neam neales şi de credință "neortodoxă", sincretică, dar cu un fundal sănătos, adică încă păstrătoare a învățăturilor lui Dumnezeu date prin Moise si ceilalți profeți.
Hristos nu Işi dezvăluie Dumnezeirea stăpînitorilor oficiali ai teologiei mozaice, pretinșilor patroni peste revelație și peste lucrările Domnului, ci Samarinencii, unei femei cu viață personală încurcată, dar însetate de trăire duhovnicească și căutatoare a locului adevaratei închinări, unei femei inteligente, îndrăznețe şi cu inimă mare și necoruptă, că altmineri n-ar fi putut converti în cîteva ceasuri un sat întreg, care pînă atunci o marginalizase.
Nu leviților, prestatori de servicii religioase, cu inima împietrită, nici școliților farisei, pretinși stăpînitori peste dogmă Își arată fața și identitatea Hristos, ci femeii stigmatizate, rebele și inițial șovăielnice, dar căutătoare de Adevăr, de la Fîntîna lui Iacov, "oaia neagră” a satului, cea care va deveni apoi apostola satului, iar apoi apostolă și mărturisitoare neînfricată a lui Hristos, împreună cu toată familia ei. Iată cui i se arată față către față Hristos!
De ce? Pentru că una ca Fotini avea să-L recunoască și să se lase transformată de învățătura Sa! Cine și cum Îl va recunoaște astăzi și în viitorul ce va să vină, pogorît din filele Cărții Cărților, și a și venit? Cine îl va recunoaște pe Cel-Ce-Este de Cel-Ce-Doar-Pare-Să-Fie? Fariseii, leviții, sau cea din Samaria? Și care sînt cheile recunoașterii? Aceasta este întrebarea care ar trebui să planeze acum deasupra conștiințelor tuturor.
Sfîntă muceniță Fotini, dă-ne credința ta, setea ta de Dumnezeu și de Adevăr şi buna ta îndrăzneală, precum și sfîntul discernămînt dumnezeiesc, ca să trecem biruitori prin cuptorul de foc, amenințări și amăgiri al vremurilor din urmă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu