"A Touch of Sin" sau între cer și păcat: o frescă dramatică a Chinei de azi

Articol apărut (ușor prescurtat) în Ziarul Lumina de sâmbătă 8 februarie 2014

Laureat cu premiul pentru cel mai bun scenariu la Cannes în 2013 și nominalizat la Palme d'Or, filmul regizorului chinez Jia Zhangke, A Touch of Sin, a putut fi vizionat în cadrul retrospectivei Les films de Cannes a Bucarest în octombrie 2013 la cinema Studio. 

 

Jia Zhangke este un nume reprezentativ pentru cinematografia chineză de azi și este considerat, pe drept cuvânt, unul dintre cei mai marcanți regizori din lume. Filmul său Natură moartă (Still Life), o imagine panoramică, mozaicată, a Chinei contemporane, cucerea Leul de Aur la Veneția în 2006. Aceeași abordare a acestei teme practic inepuizabile o întâlnim și în A Touch of Sin. Același realism penetrant, profund uman și meditativ, aceeași putere de cuprindere a dinamicii accelarate a unei țări cât o jumătate de continent, aflate în continuă schimbare, aceeași capacitate de sinteză a unor tablouri sociale foarte diferite. 

 

Curios, titlul internațional al filmului, însemnând O atingere a păcatului, este o replică la un celebru film de arte marțiale din 1971 (A Touch of Zen), în timp ce titlul originar, Tian Zhu Ding, înseamnă în mandarină ”cer”. Între ”cer” - serenitatea îndelung așteptată, mereu întrezărită, dar niciodată atinsă, și ”păcat” - ca reacție violentă, mult amânată, dar până la urmă catastrofală, la frustarea socială - se desfășoară, din punct de vedere emoțional, recentul film scris și regizat de Jia Zhangke. 

 

Pelicula este alcătuită din patru povestiri cu oameni obișnuiți, descriind evenimente reale cu sfârșit neașteptat și tragic, petrecute în patru provincii diferite ale țării. Presa internațională a remarcat în special acerba tușă critică la adresa politicii interne chineze (corupție, clivaje sociale imense, metehne ale capitalismului oriental amestecate cu reflexe de comunism maoist); totuși, filmul nu este unul politic (din patru episoade, doar unul are subiect politic), ci de investigație realistă a societății chineze de azi, cu accent pe schimbările sociale majore în dinamica țării. 

 

Un fost miner, Dahai, revoltat din pricina corupției patronilor care înstrăinează fabricile pe nimic, încearcă să înființeze, de unul singur, un sindicat care să susțină drepturile muncitorilor; aceștia sunt, însă, speriați, iar omnipotența sfidătoare a patronilor și cercurile de putere care îi protejează îl fac să înțeleagă că lupta este pierdută; singura care-i va răzbuna demnitatea terfelită este o pușcă de vânătoare, cu care-i va omorî rând pe rând, unul după altul și fără preaviz (într-o tăcere tăioasă ca dintr-un film de Haneke) pe toți cei care i-au stat împotrivă. Interpretarea reținută a actorului Jiang Wu, cu privirea tăcută, umană și totuși impenetrabilă a celui gata să meargă până la capăt pentru o cauză, ne imprimă pentru multă vreme această poveste în memorie, conferindu-i cea mai mare greutate dramatică din cadrul cvartetului narativ. 

 

Povestea lui Dahai se intersectează cu cea a motociclistului pistolar Zhou San, un fel de haiduc, care se deghizează în muncitor pentru a jefui o bancă și a trimite bunurile furate familiei sale.

Într-o altă provincie chineză, o recepționeră la o saună are o poveste de dragoste cu un bărbat căsătorit, pe care încearcă fără succes să-l convingă să divorțeze. Agasată de un client de la saună, care-i face avansuri brutale, femeia nu rezistă nervos și îl înjunghiază. Pălmuirea obrazului recepționistei cu teancul gros de bancnote de către clientul înfierbântat rămâne îndelung în memorie. 

 

Ultima poveste, cea mai melodramatică, urmărește peregrinările unui foarte tânăr muncitor concediat care, în căutarea unui loc de muncă, ajunge chelner la un opulent hotel de lux, unde se îndrăgostește de o colegă de serviciu; aceasta, însă, având un copil de crescut, este gata de compromisurile pe care i le impune postul. Defilarea tinerelor cameriste în uniforme de tip militar prin fața clienților bogați, urmând ca în apartamentele acestora fetele să se transforme într-un soi de gheișe comunisto-capitaliste, rămâne de asemeni pe retina memoriei. Dezamăgit și contrariat, tânărul demisionează și se sinucide. 

 

Un epilog discret moralizator o surprinde pe recepționera adulteră rătăcind singură într-o mulțime de oameni care cască gura în fața unui teatru ambulant de provincie; de pe scenă, o actriță pudrată apostrofează păcatul adulterului, ca aducător de alte păcate; jalnică, recepționera ucigașă pare să primească replica actriței ca un răspuns la toate rătăcirile ei. Simțim că răspunsul li se adresează, aproape izbăvitor, fiecăruia din celelalte personaje în derivă, cu destinele coagulate în jurul aceluiși numitor comun: incapacitatea de a face față schimbărilor, demnitatea rănită, ajungerea la capătul răbdării și solitudinea progresivă într-o societate tot mai dinamică, dar tot mai surdă față de viața interioară. 

Filmul poate fi vizionat on-line, subtitrat în română: http://serialetraduse.ro/a-touch-of-sin-2013/