Arta scrierii cu lumină: De la Dionisie la Iuri Holdin

Apărut în Ziarul Lumina de sâmbătă 1 iunie 2013

De câțiva ani, numele unui iconar medieval rus începe să fascineze Europa: este Dionisie, supranumit odinoară Ințeleptul, trăitor la cumpăna veacurilor XIV-XV, redescoperit de curând grație măiestriei înduhovnicite a unui fotograf de excepție. Este Iuri Holdin, primul care a ridicat fotografia la rangul de artă prin excelență a spiritului. Mega-expoziția sa de clișee ale icoanelor dionisiene, circulată prin mari centre culturale ale lumii, era cât pe ci să poposească din Moscova și la Festivalul de Artă Sacră Filocalia, tocmai încheiat la Arad. Era cât pe ci să ne viziteze și istoricul de artă Ekaterina Danilova, văduva extraordinarului fotograf și președinte al Fundației Frescele Rusiei.

Dar dacă circulația mesagerilor de azi ai marelui iconar a fost obstrucționată de incompatibilitatea a două sisteme de management cultural, lumina frescelor lui Dionisie a ajuns și în România, prin bunăvoința doamnei Ekaterina Danilova, care a avut amabilitatea să ofere tânărului festival arădean filmul documentar TV Dionisie în secolul XXI și albumul Lumina frescelor lui Dionisie - lumii. Am fost și eu la Arad; iată un fragment din comunicarea pe care am susținut-o cu această ocazie.

Pentru cei mai mulţi, fotografia ţine de tehnică. Cei care o tratează ca artă, urmăresc modul de surprindere şi încadrare a realităţii, dar îşi pun prea rar întrebarea despre cum realitatea înconjurătoare este pusă în valoare de actul fotografic. La fel de puţini se întreabă asupra felului cum tehnica de surprindere a realităţii influenţează modul în care această realitate este reprezentată. 

 

Căci tehnica nu e un simplu arsenal de manevre şi operaţii exclusiv pragmatice. Aceste manevre se nasc într-un context istoric care are o dimensiune spirituală, apariţia lor la un moment dat fiind determinată de motivaţii de natură sociologică, psihologică, de istoria culturii – într-un cuvânt, spirituale. 

 

A fotografia o icoană nu este un simplu act de suprindere a realităţii; mai ales cînd este vorba de o frescă medievală, construită după legităţi artistice şi teologice mai mult sau mai puţin cunoscute astăzi şi realizată în condiţii considerabil diferite de cele de azi. 

 

Ce înseamnă a fotografia o icoană medievală? Dacă pentru a traduce o operă lirică, traducătorul trebuie să se apropie de ea, până la contopirea cu starea poetică a autorului, pentru a transpune această stare în altă limbă, similar este şi în cazul fotografierii artefactului sacru. 

 

Fotograful trebuie, în primul rând, să înţeleagă obiectul supus fotografierii, să-i cunoască legităţile şi istoria, pentru a se putea apropia de acesta nu doar în mod emoţional, ci şi în modul obiectiv, reclamat de tehnica aflată la baza meşteşugului său. Fotograful trebuie să ştie să „vadă” obiectul fotografiat, la fel cum pictorul „vede” într-un anume fel ulcica cu flori. Iar dacă pictorul trebuie să se lase luminat de o simplă ulcică cu garoafe, pentru a le surprinde lumina, cu atât mai mult fotograful care imortalizează icoane trebuie să ştie a se lăsa mai întâi el însuşi străbătut de lumina lor, pentru ca această lumină să o capteze apoi în obiectivul camerei sale. 

 

Astfel vedea actul fotografierii, pe care îl numea „scriere cu lumină” (photo-graphia), artistul fotograf Iuri Holdin. Un act deopotrivă artistic şi tehnic, esenţialmente spiritual, a cărui spiritualitate se revendică din cea a iconografiei nord-răsăritene medievale. A cărui spiritualitate a fost formată, educată şi inspirată de frescele unui iconar genial aproape uitat, Dionisie. 

 

Între maestrul medieval al icoanei, Dionisie şi artistul fotograf contemporan Iuri Holdin s-a creat o legătură specială, capabilă a da puteri germinative prezentului, dar şi trecutului, mai precis viziunii noastre asupra iconografiei medievale răsăritene. 

____________________________________

Comunicarea integrală poate fi accesată pe situl părintelui Teofan Mada: Arta picturii cu lumină – De la Dionisie la Yuri Holdin
Iar înregistrarea ei poate fi vizionată aici:
partea I-a: Filocalia - Arta scrierii cu lumina - 20 05 2013 (Partea 1-a) 

partea a II-a: Filocalia - Arta scrierii cu lumina - 20 05 2013 (Partea a 2-a)

partea a III-a: Filocalia - Arta scrierii cu lumina - 20 05 2013 (Partea a 3-a)  

Iată și filmul prezentat cu această ocazie: documentarul ”Dionisie în secolul al XXI-lea. O întâlnire a epocilor, artelor și artiștilor”, realizat de Fundația ”Freski Rusi” / ”Frescele Rusiei” (cu subtitrare în limba română):
Partea I: https://www.youtube.com/watch?v=IA_QBuMn0U0
Partea a II-a: https://www.youtube.com/watch?v=TsiPWP4Nacg 
Partea a III-a: https://www.youtube.com/watch?v=9mlMELk1a-Y