”Din Tiflis cu dragoste. Al dumneavoastră, Serghei Paradjanov” - reflecții pe marginea aniversării a 90 de ani de la nașterea genialului regizor caucazian

Articol apărut în Ziarul Lumina de sâmbătă 22 martie 2014

Afișul expoziției de la Muzeul Orientului. Fotografie de Viktor Bajenov

Pentru români, dar și pentru sud-estul Europei, poate și pentru Europa creștină în genere (exact în măsura în care sintagma mai e valabilă), 2014 este an comemorativ Brâncoveanu. Nici nu bănuim cât de multe și de diverse sunt valorile care încap sub acest acoperământ! Căci cu adevărat, domnitorul-martir a fost un principe al bogăției. Al abundenței duhului, revărsat din belșug în cotidian, în cel mai autentic înțeles bizantin. Cât de mult avem de învățat de aici! 

 

Nu întâmplător, pentru istoria filmului 2014 este și an comemorativ Paradjanov (1924-1990). Pe 9 ianuarie s-au împlinit 90 de ani de la nașterea, la Tbilisi, a genialului regizor armean. Patriarh al artelor, dar și martir în adevăratul sens (laic) al cuvântului, Serghei Paradjanov nu a fost doar un reformator nepereche al limbajului artelor și sensului noțiunii de cinema, dar tot el a definit, prin exemplu personal, orizontul de demnitate al ființării omului creator într-un imperiu totalitar și ateu. Cel sovietic. Mod care nu poate fi decât sacrificial. Bun prieten cu Tarkovski, ale cărui idealuri le împărtășea, fără a avea nimic în comun cu estetica lui, Paradjanov a suportat de trei ori regimurile de detenție din închisorile sovietice. Totul, pentru dreptul de a vorbi liber și trăi altminteri decât o impunea sistemul. Pentru dreptul și frumusețea de a fi om până la capăt, indiferent de orice, ”om vechi”, în sensul patriarhal și etern al cuvântului - păcat de neiertat pentru orice sistem globalizator. Acest model uman al ”omului-sărbătoare” încă trăiește între Iviria și Ararat, tărâm legendar, brăzdat mereu de apele vieții, revărsate dintr-o istorie veche cât lumea și, de aceea - spun localnicii - neglobalizabil. 

 

Moment de la deschiderea expoziției (Muzeul Orientului). Vorbește artistul foto Iuri Mecitov

Cine se ocupă de comemorarea lui Paradjanov? Ca peste tot, puținii și fidelii prieteni și admiratori. Risipiți între Albilon, Franța, Ucraina, Rusia și Caucaz, aceștia (împreună sau separat, știind sau nu unii de alții) și-au propus (nu știu cât de realist, dar... paradjanovian) un megafestival desfășurat pe tot parcursul anului 2014 între Kiev, Moscova, Erevan și Tbilisi... Dar cum istoria lumii se precipită și, pe de altă parte, prea puțină lume a auzit de maestrul de la poalele Araratului, proiectele au trebuit limitate, la o parte s-a renunțat... Testul de fidelitate l-au trecut, până acum, Galeriile Solyanka din Moscova și Muzeul de arte al popoarelor Orientului din capitala rusă, care organizează, împreună cu celebra Universitate franceză Paris VIII, o serie de expoziții și Simpozionul științific ”Parajanov l'intempestive" (coordonat de Satenik Bagdasarova, al cărui program complet poate fi văzut aici), dedicate surprinzătorului cineast. 

 

Afișul expoziției Paradjanov de la Galeria Solynaka

Galeriile Solyanka, gazde în 2012 ale retrospectivei ”Tarkovski Space”, organizează în acest început de an expoziția ”Culorile rodiei” (13 februarie-16 martie, prelungită până pe 23 martie), dedicată aniversării a 90 de ani de la nașterea regizorului. Curatorii, filmologul Viaceslav Șmîrev și designerul Katia Bociavar, au conceput un eveniment relațional, ce acordă un spațiu important legendelor și miturilor născute de regizor în timpul vieții, care au căpătat o amploare neașteptată după moartea acestuia. Astfel că alături de lucrările lui Paradjanov (colaje, fotografii, asamblaje și schițe de costume, și, evident, filmele) și despre Paradjanov (documentare mai vechi și mai noi, emisiuni TV, interviuri, ecranizări ale unor scenarii nerealizate de regizor), ”spațiul paradjanovian” este completat de nume, ca Tarkovski, Rustam Hamdarov, Pasolini, Fellini, Greenaway, Kiarostami - cineaști ai vizualului și vizionari, cu care regizorul armean intră în subtile corespondențe. 

 

Expo Paradjanov. Muzeul Orientului

Cel de-al doilea eveniment, intitulat ”Din Tiflis cu dragoste. Al dumneavoastră, Serghei Paradjanov”, inaugurate de 20 martie 2014, este un complex de cinci expoziții dedicate regizorului, organizate de Muzeul Orientului în colaborare cu Ministerul Culturii Federației Ruse și Editura Roslin. Evantaiul expoziției curate de muzeograful Svetlana Hromcenko este generos: colaje semnate de Paradjanov și scenograful Aleksandr Djanșiev pentru filmele Așik-Kerib și Legenda fortăreței Suram; peste 1000 de fotografii, realizate de 17 autori (printre care Iuri Mecitov, Mihail Nasberg, Iuri Rost și Iuri Klimenko) surprinzând atmosfera spectaculară creată zilnic de regizor în jurul său; seria de portrete ale lui Paradjanov, semnate de fotograful Viktor Bajenov, precum și alte lucrări grafice pe tema Tbilisiului de acum un veac, realizate de prieteni ai regizorului, ca Lev Baiahcev, Albert Dilbarian, Haiane Haciatrian, Vagarșag Elibekian - dau vibrație și culoare unei atmosfere unice, cosmopolite și sărbătorești, iconoclaste și nostalgice, specific paradjanoviene. Fotografii și ilustrate vechi, afișe, firme de magazine și obiecte decorative pentru vitrine de croitorii de acum un veac, tăblițe indicatoare cu numele străzilor, etichete de vin și tutun din vechiul Tiflis, completează atmosfera mitică impregnată în lucrările marelui regizor armean. O atmosferă de bazar bizantin, ascunzând o catedrală bizantină, care încă se cere descoperită. Spiritul brâncovenesc ne va ajuta s-o descoperim și să trasăm punți de legătură nebănuite între Carpați, Caucaz și restul Europei răsăritene, punți al căror centru este... Bizanțul. Un principe-martir ne va ajuta să le descoperim. 

 

În cadrul expoziției se vor desfășura master-class-uri, lansări de carte, concerte, precum și un colocviu internațional dedicat lui Serghei Paradjanov.

[Corespondență de la Moscova de Elena Dulgheru]