”Euharistie şi martiriu: de la vechile catacombe la închisorile comuniste”

Reportajul a apărut în Nr. 6/ iunie 2014 al revistei Tabor

Acesta a fost cuvântul de forță sub care s-a desfășurat a XIII-a ediție a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă, organizat între 6 și 8 mai 2014 de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. O temă care conjugă cele două repere sub care Biserica Ortodoxă Română a așezat anul 2014: Sfânta Euharistie și martiriul pentru credință și patrie întruchipat de modelul Sfinților mărturisitori Brâncoveni.

Cu tenacitatea, profesionalismul și căldura sufletească de care dau dovadă de mai bine de un deceniu, universitarii din Alba Iulia au reușit să adune împreună specialiști din România și diverse nuclee, tradiționale sau mai noi, ale Ortodoxiei: Grecia, Rusia, dar și Austria, Elveția, Canada, Germania și S.U.A. Le-au fost alături Arhiepiscopia Alba Iuliei, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Secretariatul de Stat pentru Culte, Universitatea din Piteşti și Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi, Institutul de Studii Bizantine și Creștin-Răsăritene din Olomouc (Cehia) și Institutul de Studii Ecumenice “S. Bernardino” din Veneția. 

 Euharistie şi martiriu - o conjuncție de teme care pentru lumea seculară par depășite și chiar scandaloase, este adusă cu curaj în actualitatea, la propriu arzătoare, a istoriei prezente, de o echipă de universitari și oameni de cultură creștini inspirați, care înțeleg că imperative de forță, precum cel al ”corectitudinii politice” își câștigă legitimitatea doar în măsura în care sunt acoperite de sacrificiul în numele oamenilor și al lui Dumnezeu. 

Cum fundamentul oricărei teologii a martiriului se sprijină pe faptul istoric, baza Simpozionului (nu neapărat în sens cantitativ) au constituit-o evocările - atât prin expuneri biografice, cât mai ales prin prezența efectivă a participanților în locurile de supliciu ale martirilor comunismului, la complexul memorial ”Râpa Robilor” de la Aiud, unde s-a oficiat o slujbă de pomenire a martirilor închisorii și s-a desfășurat una din zilele de lucru ale Simpozionului. Au fost evocați mărturisitori, ca prof. Nicolae Mărgineanu, pr. Spiridon Cândea, pr. Dometie de la Râmeț, pr. Ioan Iovan și maica Teodosia (Zorica Lațcu), pr. Gavril Costan și episc. Nicolae Popovici, mișcarea Rugului Aprins, alte personalități și momente ale rezistenței anticreștine și anticomuniste din România și din lume. 

Istoria totalitarismului în România încă este în curs de recuperare - faptul a fost demonstrat de energicul istoric Marius Oprea, fondatorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, care a prezentat și un scurt film documentar despre activitatea sa recentă de recuperare a urmelor unor atrocități pe care Securitatea încercase cu tot dinadinsul să le șteargă. 

O suită de comunicări au evidențiat legătura teologică inseparabilă dintre sacrificiul în numele lui Dumnezeu și euharistie, pornind de la scrieri ale Sfinților Părinți și relatări ale unor martirii exemplare ale Bisericii primare (ca cele al sfinților Policarp al Smirnei și Ignatie Teoforul), ori chiar de la proto-martiriul veterotestamentar al Sfinților Macabei. 

Un deosebit nucleu de interes l-au reprezentat comunicările grupului de bioeticieni conduși și formați de prof. Herman Tristram Engelhardt jr., centrate pe ”incorectitudinea politică strigătoare la cer” a martirilor și pe autentica libertate de gândire și ființare a acestora. Venerabilul profesor de la Rice University (S.U.A.), alături de Corinna Delkeskamp-Hayes, Mark J. Cherry, Ana Iltis, Ryan Nash, Dylan Pahman, Pascal Hammerli și alții, au demascat intoleranța de facto, caracterul antisocial și ipocrizia ”regimurilor toleranței”, care instituționalizează viciul și reprimă virtutea. 

Au fost auzite și subiecte mai puțin cunoscute în România, ca martiriul creștinilor ortodocși din Cehoslovacia (1945-1990), momente din lupta pentru credință și identitate națională a poporului georgian, reflectate în cinema, dezvăluiri despre sistemul pedagogic al lui Makarenko și reeducarea prin tortură și teroare din China - model direct (așa cum a demonstrat Andrei Dârlău) al sistemului reeducațional din România stalinistă, în special de la Pitești. 

Surprinzătoare a fost convingerea cu care conferențiari proveniți din țări cu tradiții diferite, dar cu toții aderenți la marea tradiție dreptmăritoare creștină, au înțeles actualitatea sacrificiului pentru Hristos, același acum două mii de ani, în temnițele comuniste, dar și sub regimurile considerate avanposturi ale democrației, devenite intolerante față de valorile normalității, familiei și creștinismului. 

Se cuvine să remarcăm dăruirea de sine și osteneala bravilor preoți universitari Dumitru Vanca, Mihai Himcinschi, Alin Albu (lista, desigur, este mult mai lungă), alături de inimosul pr. decan Emil Jurcan, fără de care această întâlnire de suflet dintre continente și sisteme politice diferite, dar mărturisitoare ale aceluiași Hristos-Dumnezeu, nu ar fi fost posibilă. 

 

O întâlnire care, dincolo de schimbul firesc de idei, contribuie la reactualizarea, în plin ev postmodern, a unui străvechi model antropologic, uitat sau considerat depășit: modelul eroic, martiric și euharistic, al cărui metabolism sfidează legile recente ale fizicii, medicinei, psihologiei. Un model uman explodat din hrisoavele Actelor martirice de-acum două mii de ani, sfidând tabu-urile unei civilizații digitale hiper-urbanizate, ca o extremă provocare. 

Fotografii realizate de autoare.