O incursiune fundamentală în universul tarkovskian

Apărut în Ziarul Lumina de sâmbătă 23 noiembrie 2013

Un tom de aproape 500 de pagini scrise mărunt, fără poze, despre Andrei Tarkovski. Un volum construit ca o casă cu mai multe intrări, care, la orice pagină l-ai deschide, oferă o mulțime de lucruri dense și interesante, ce te invită să intri cu curaj în inima textului. Cartea lui Costion Nicolescu, ”Credința, nădejdea și iubirea în viața și opera lui Andrei Tarkovski”, apărută la Editura Lumea Credinței și lansată marți 12 noiembrie la librăria Sophia din București, răspunde cum nu se poate mai bine avidității de informație și comentariu a publicului român în legătură cu fenomenul Tarkovski.

A scrie o carte despre Tarkovski, astăzi, în România, după ce în lume s-au publicat rafturi întregi de studii și monografii, câteva mii de tomuri acoperind toate modurile de abordare - poate fi un act temerar, unul de bravadă sau unul de inconștiență; dar, pe lângă acestea, și un act de iubire. Costion este un scriitor temerar, dar un temerar avizat, lucid și întru totul conștient de demersul său. Cartea lui s-a scris lent, autorul a adunat și decantat în ea o întreagă experiență de aproape o jumătate de veac de ”trăire și cugetare alături de Tarkovski”. Îndrăgostit iremediabil de marele cineast, cunoscutul teolog și eseist a colecționat un material imens de publicații (din spațiul occidental, în special din cel francez) – articole, interviuri, monografii, a asimilat pe îndelete și meditat asupra tuturor scrierilor cineastului (de la scenarii până la legendarele jurnale) și – cel mai important lucru pentru o nouă monografie Tarkovski - și-a ales o temă esențială, nemaiabordată până acum, o temă de mare actualitate în strategia de salvgardare a omului religios postmodern: cele trei mari virtuți creștine – credința, nădejdea și iubirea - în viața și opera marelui cineast. Titlul, lung doar în aparență, sintetizează cum nu se poate mai bine dimensiunea etică a mesajului tarkovskian – lecție de supraviețuire spirituală prin credință, speranță și dragoste, adresată întregii umanități. 

 

În această cheie de lectură abordează teologul-eseist atât bogatul material documentar de care face uz, cât și filmografia tarkovskiană, din cadrul căreia nu îl interesează atât resorturile estetice, cât cele etice, pe care le surprinde cu  acuitate, pentru a le pune în relație cu microuniversul biografic familial al regizorului, cu contextul sovietic și cu marea cultură rusă (pe care o răsfoiește dezinvolt, avizat și aplicat), dar mai ales cu marile repere valorice creștine – grilă de lectură a textelor și metatextelor tarkovskiene.

Cartea este valoroasă pentru cititorul român în primul rând pentru incursiunea amplă, atent și empatic comentată, în biografia (cea obiectivă, a faptelor și cea subiectivă, a reflexiilor) regizorului. Pe cât de enigmatic rămâne, Tarkovski este cineastul cu cea mai binecunoscută biografie din lume: datorită numeroaselor mărturii despre el, consemnate de-a lungul anilor de zeci de prieteni, rude și colaboratori, dar mai ales datorită jurnalelor sale, se poate alcătui o diagramă aproape zilnică a vieții lui, timp de câteva zeci de ani – întâlniri, proiecte, prietenii, certuri, decepții, gânduri, impresii, boli, probleme administrative de familie și profesionale – toate sunt notate aproape zilnic în paginile jurnalului, de care nu se desparte niciodată. 

Costion are dragostea, tenacitatea și curajul de a se apleca asupra acestui material documentar imens, pentru a reconstitui, cu harul unui atent biograf, dar și cu o inimă de prieten, pulsul interior al unei personalități fascinante și pentru a argumenta din toate direcțiile profilul profund creștin al marelui cineast și gânditor.

Cuceritoare este și perspectiva volumului: atât viața, cât și opera lui Tarkovski sunt puse, în aceeași măsură, sub semnul credinței, speranței și dragostei. Autorul urmărește trinomul virtuților creștine nu doar în opera și gândirea, ci și în viața marelui cineast – soluție biografistă originală, care prilejuiește treceri în revistă atente și unice prin abordare, precum cele ale prieteniilor (personale, livrești și a celor din filme) – toate, puse sub semnul iubirii-philia, ori a relațiilor de familie (înșirate conștiincios pe axa arborelui genealogic, așa cum o fac și alți biografi ai regizorului). 

 

Eseist prolific, autor a aproape douăzeci de volume de teologie și etnografie, Costion Nicolescu semnează acum ceea ce se va numi, cred, în curând, cartea vieții sale. O carte fundamentală – cum s-a spus deja – pentru cultura română și un reper neneglijabil pentru literatura monografică tarkovskiană universală.

*    *     *

Puteți urmări aici lansarea cărții din 12 noiembrie de la librăria Sophia